EPAVĂ ÎN APUS
de Marian Florentin Ursu
*
Îmi îndrept privirea spre marea de jad
să mai simt o briză dincotro vine,
parc-aș fi îngropat între ceruri și iad
și oceanul îl trag peste mine
Ieri eram o epavă plutind spre apus,
azi sunt ancoră prinsă-ntr-o zare,
nu mai știu nici eu unde e polul opus,
rătăcit de busole solare
Nu mai simt oceanul în artere pulsând,
corăbii nu zăresc de aproape
doar pe tine te văd prin lunete de vânt
ca o insulă crescând dintre ape.
Redactor șef Camelia Boț
Zbor spre înălțimi 