Camelia Lungu

SUNT
autor
Camelia Lungu

Sunt trup zămislit din pământul cel greu
În care străbunii dorm spre vecie.
Sunt torța ce arde purtată mereu
Și osul ce-l scoate plugul din glie

Sunt munte și vale, apă, pământ…
Sunt toate de care ochiul se-ncântă,
Sunt doina cântată în frunză de vânt
Și frica și spaima din ochii de ciută.

Sunt pasul furnicii și roua din flori,
Arcuș unui greier ce cântă și saltă,
Sunt o năframă ce șterge sudori
Când mâna febrilă pamântul sapă.

Sunt raze de lună și soare mereu,
O cale lactee urcată împreună.
Mai sunt Carul Mare și un curcubeu,
O noapte albastră, o zi senină.

Sunt strigăt, chemare, dorință și dor,
Și ochiul închis după o vreme.
Sunt adevărul strigat în cor
Și taina ascunsă ce nu se vede.

Sunt toate acestea și câte-or mai fi,
Sunt zori de zi și o noapte cu lună,
Dar și o furtună iscată-ntr-o zi
Venind deodată, plecând de nebună.

Sunt lacrima care a curs ușor
Și umărul frânt de greutate,
Dar sunt și minciună și adevăr…
Căci într-o viață, de toate ai parte!

Motto:
„Suntem ceea ce simțim și gândim”

Redactor șef Camelia Boț

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat: