
Luna
~Cristina Ghindar Greuruș~
FERECATĂ-N mii de timpuri,
Luna ȘADE-N așteptare,
Că prin multele-anotimpuri,
Loc să doarmă, nu mai are.
E trecut de MIEZUL nopții
Și s-ar duce să se CULCE
Dar o ține gândul sorții,
Care nu-i fu așa dulce.
Se prelinge în FEREASTRĂ
Ca FELIA de jăratic,
Pe întinderea ALBASTRĂ,
Vede-un CERB trist, singuratic.
El pășește temător,
Cu urechile ciulite,
Spre năvalnicul izvor,
Să se-adape mai ‘nainte.
Iar apoi, cu-o TREMURARE,
Vede-al Lunii rece CORN,
Cum în noapte, brusc tresare
Lângă stelele ce dorm.
Redactor, coordonator: Relu Popescu
Redactor șef: Camelia Boț