FRÂNTURI
~VIO STERIAN~
S-au încins pe muchia zilei doruri încă nedorite,
căutările sub pleoape își închid în beznă zarea,
mâinile întinse, parcă, ar fi oarbe…și zdrobite,
pași desculți uitați sub ploaie și-au uitat în van chemarea.
Strigă pe undeva trecutul setea dintr-un mac uscat,
urlă-n arșiță nisipul în voința existenței,
clopotele Învierii în rugina toamnei zac
le-au împotmolit tăcerea îngropând bobul căinței.
Brațele-s ca două fronturi, urlă ura-n apărare,
fulgerată de priviri moare flacăra iubirii,
sub aripile de îngeri înnodate în altare
inimile bat în gol…clipa înjumătățirii.
Dintr-un jurământ etern se sfărâmă-n palme clipa,
bulbul macului peren s-a uscat în rădăcini,
fructul dragostei și-adună un fior prin piele frica,
în castelul de nisip au rămas…doar doi străini…
Redactor coordonator: Florentina Savu
Redactor șef: Camelia Boț
