Întoarcerea acasă
~Marilena Răghinaru~
Rătăcitor pe drumuri solitare,
Purtând în gând pe cei ce au plecat,
Acum te năpădesc tristeți amare…
Ți-e dor să te întorci în al tău sat…
Ai vrea să-ți regăsești copilăria…
Dar… unde sunt copiii de-altădat’,
Unde e râsul, unde-i veselia?
Copiii toți în lume au plecat…
Modernă-i școala unde prima dată
Ai învățat să scrii și să citești…
Și blânda-nvățătoare e plecată…
Prin clasa ta, azi nu o regăsești…
Privești căminul unde-ntâia dată,
Dansând, o fată-n brațe tu ai strâns…
Nu mai sunt dansatorii de-altădată…
Și, deodată, izbucnești în plâns…
Privești uimit spre poarta casei unde
Timid, ți-a dăruit al Ei sărut…
O strigi prin vis, dar nu îți mai răspunde…
Plecată-n lume e și Ea demult…
Te-ndrepți spre casa, ce-n copilărie
Ți-a fost cămin, a fost chiar viața ta…
O amintire caldă reînvie
Gândind cum mama blând te aștepta…
Privești tăcut la casa de-altădată
Îți amintești de-ai tăi bunici, de frați..
„Unde-mi ești, mamă? Unde umbli, tată?
Precum ceilalți, sunteți și voi plecați…”
Nostalgic dor te-a reîntors „acasă”…
Dar, Doamne, n-ai găsit ce ai lăsat!
Te-ntorci la locul ce acum ți-e casă
Și unde-ai tăi, cu drag, te-au așteptat.
Redactor, coordonator: Relu Popescu
Redactor șef: Camelia Boț
Zbor spre înălțimi 