Cornelia Gheoghe

Umbra de suflet

O umbră
rămasă în odaia mea,
pași repezi și mici
lipiți de podea,
fereastra deschisă,
privirea spre drum,
în aer se simte
parfum de magnolii
și nori mari de fum
acoperă zorii.
Prin fereastra deschisă
zboară gândul meu
în ceas de așteptare și de dor
pe-aripă de vis călător.

C-ai fost pe-aici
doar timpul mi-o spune,
că nu mai ești
o simt,
privindu-mă:
sunt prea plină de tine.
O umbră
rămasă în sufletul meu,
plângând și iubind,
te alung și te chem
tot mereu….

Redactor șef : Camelia Boț

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat: