Mihaela Avram

ULTIMA FRUNZĂ

Soare răstignit.
Norii își îneacă vămile-n pustiu.
Lacrimă după lacrimă
ne doare plânsul frunzei rătăcită de ram.
Grăbite păsări își caută drumul…
Drumurile ploii duc spre nicăieri.
În noi încă zace mirosul de pământ amestecat cu humă.
Înfrigurarea ne cuprinde
precum blestemul toamnei
încătusate-n păcat.
Ca o spovedanie în fața zorilor,
simțim legănarea ultimei frunze
în drumul ei spre pieire.
Doar copacii se-nalță spre Cer a-mpăcare!

Redactor șef: Camelia Boț

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat: