Gânduri nocturne
Când soarele tivește zarea
Cu brâul violet și somn,
Pe viu s-așterne nemișcarea
Și-n om… pe rând …grijile-adorm.
Se-mbracă lumea cu-ntuneric
Și trupurile cer odihnă,
Când stelele dansând himeric
Coboară punți de ani lumină.
E bolta grea, Atlas o ține
De dragul mândrelor Pleiade.
El e titan nu-i fuge clipa
Spre firul scurt ce iute arde.
Titanii, zeii știu în lume
De unde vin, unde-au pornit…
Noi, generații vom apune,
Dar vom avea alt răsărit?!…
Pe tronul nopții, tu, crăiasă,
Oglindă-n mare căutând,
Voalul rochiei de mireasă
Răsfiri, o lume-nfiorând,
Văzând că-ți șade-așa de bine,
Din pieptul nopții, cu nesaț,
Prin geam în mreajă de-albe fire,
Îmi legeni vise-n feeric vals.
Îmi faci din inimă vioară,
Cu-mbrățișarea-ți de cleștar,
Dureri uitate, spini presară,
Iubiri pierdute reapar.
Dureri și vise și iubire,
M-or distila cu focul tare,
Voi sublima-n scurtă sclipire
Peste oceanul de uitare!…
Când punțile de ani lumină
Coboară plumb pe trupul meu
Aș vrea să zbor din trup de tină,
Să fiu ca El care-i…mereu!
Redactor coordonator: Mihaela Avram
Redactor șef: Camelia Boț
Zbor spre înălțimi 