Premiul Special al Zilei 23 Octombrie ~ Anatol Covalli ~

O clipã doar…

O clipã doar… Şi-aceea se destramã.
Ce-a fost e azi, ce-i azi va fi demult.
Privesc în mine cu uimitã teamã
neliniştile-ncinse de tumult
și destrãmarea-mi n-o mai iau în seamã
când de pe puntea vieţii, trist, ascult
sirenele, din moarte, cum mã cheamã.

O clipã doar… Şi-aş vrea sã mai rãmânã
o veşnicie clipa asta-n loc,
lângã-o speranță, limpede fântânã
şi totodatã rug încins de foc,
sã mã îmbãt cu-o patimă păgână
şi fericit, în cel din urmã joc,
sã îi fiu sclav supus, iar ea stãpânã.

O clipã doar… Dar clipa-abia mai este
şi în curând cu umbra-i mã cunun.
Însã-nainte de a trece peste
marginea clipei, aş dori sã spun
cum ar fi început trista-mi poveste:
A fost odată un poet nebun
care-a visat să facă din văi creste !…

Redactor coordonator: Relu Popescu

Redactor șef: Camelia Boț

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat: