Petronela Mocanu

NEBUN VISĂTOR

Eternă ți-e clipa lângă călimară,
Efemerul plânge în felii de ceară,
Înflorești păduri și dezgheți izvoare,
Naști din stâncă aripi și din noapte Soare

Din candela minții aprinzi felinare,
Pe negura vremii ce zace în zare,
Clădești din rouă noi Primăveri,
Le răsădești azi pe un câmp de ieri.

Veșnic îndrăgostit de-o nouă iubire,
Rătăcești bezmetic, cu foc în privire
Mai agăți de Soare uneori secunda
Pentru un amor ce-l distruge umbra

Te ‘nalți fără aripi, peste Răsărit
Și aduni în pumni bobi de Infinit,
Faci din mărăcini, petale de mălin
Și din spinii vremii, ramuri de măslin

Nenumărate pagini, condeiul vâslește
Filă după filă, nici că se oprește,
Înfrunți valurile vieții cu chipul zâmbitor,
Reîncolțești speranța, Nebun Visător!

-Petronela Mocanu-

Redactor șef: Camelia Boț

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat: