
STRĂIN DE TOȚI
Georgeta Radu
Străin de toți, te-ndepărtezi
apropiindu-te de tine…
Închizi cu ziduri de zăpezi
tot timpul ce ți se cuvine.
Poarta ți-o-ncui, să nu mai intre
oricine-ar vrea să te rănească,
bei singur o cafea fierbinte,
în liniște dumnezeiască.
Îți place numai tu cu tine
să stai de vorbă, pe-ndelete,
privind ninsorile divine
ce ți se-aștern tăcute-n plete.
La ceas de pace, în chindie,
visezi să dormi pe fân cosit,
că de a lumii gălăgie,
demult, prea mult ai obosit.
Îmbătrânești?! Nuuu, ți se pare!
Doar anii s-au cam adunat
pe umărul care te doare
de câtă viață ai cărat.
Și gerul iernii-ar vrea să intre
în tihna cu greu dobândită,
dar tu, zâmbind, i-aduci aminte
că inima ta e-ncălzită.
În casa sufletului tău
e cald, curat și-atât de bine…
Invită-l doar pe Dumnezeu
acuma, când Crăciunul vine!
Redactor șef: Camelia Boț