Poezia Zilei 29 Noiembrie ~ Petre Vătuiu ~

M-am pornit peste toamnă cu pasul
Petre (Poștașu ‘) Vătuiu

Eu nu știu, când se scutură frunza
Cine-i rumegă dorul? Pământul
Când o mistuie rânced? Sau corbii
Când își varsă amarul, țipându-l?

Codrul nu! Că el tace ca mutul,
Noduros sub urâta de ploaie,
Care spală poteca de frunză
Și o duce la vale-n șiroaie.

Cine-i jinduie umbra, răcoarea?
Cucul nu! C-a lăsat-o uitată!
Poate mierla, dar unde-i sărmana
În această pictură-ntristată?

Pe când timpul își numără zile,
Vietăți, în bârloguri ascunse,
Tremurând, tac sub negura udă;
Și ce vară frumoasă se duse!

Cade frunza? Să cadă, căci codrul
Știe frunză la vreme să-și facă!
Primăvara va geme de verde
Și de cuci care-i cântă pe cracă.

Pe un plai, la răscruce de vânturi,
Un copac s-a uscat și se frânge,
Cad pe rând ramuri groase, trosninde;
Înverzind, codrul nu-l va mai plânge…

M-am pornit peste toamnă cu pasul,
Să foșnesc dorul frunzei ce moare,
Rătăcind cu povestea nespusă
A copacilor prinși de uscare.

Pe drumeaguri, cu oase bătrâne,
Încă pasul mai pot a mi-l ține.
Dar nu știu dacă-i toamnă, sau mâine
Ce voi fi, când va ninge pe mine…

Căci în codrul acesta cu oameni,
Mai mereu, am rămas o uitare;
Ce-am făcut, nu s-a scris, să se știe
Și că sunt, nu se știe, se pare..

Redactor coordonator: Florentina Savu

Redactor șef: Camelia Boț

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat: