Premiul Special al Zilei 6 Decembrie ~ Petre Vătuiu ~

De ce nu m-ai ucis?
Petre (Poștașu’) Vătuiu

În ochii tăi adânci căzusem într-o seară,
Când stele străluceau în murmur argintiu
Și prăvăleau în ei atâta foc și pară,
Că mă bătea un gând să ard în ei de viu.

Dar tu m-ai respirat cu șoapta ta fierbinte.
Pe buze m-am trezit, un murg flămând, să pasc;
Erau așa de dulci, așa de suferinde,
Că mi se potrivea acolo să mă nasc!

Frumoasă mai erai, când pletele rebele
Curgeau pe fruntea ta și se îngemănau!
Cu degetele-mi vii mă-nfiripam în ele;
Atâta îmi doream în cuibul lor să stau!

Ce tare aș fi vrut să știu a te reține
Sub stelele de mai, fiorul meu din crâng!
Dar n-am putut răzbi de-a dorului suspine…
Eram neputincios ca un copil nătâng.

Eu te-am iubit atunci cu-atâta tinerețe
Și-am ars atâta foc în noaptea de amor,
Că viața se zbătea în tresăriri răzlețe
Și m-am trezit bătrân la revărsat de zori!

O piatră am rămas la răsărit de soare.
De ce nu m-ai ucis și m-ai lăsat în drum,
Neputincios și trist, o biată arătare?
Că eu să mai trăiesc, n-am fără tine cum!

Redactor coordonator: Relu Popescu

Redactor șef: Camelia Boț

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat: