Anca Man

În seara de Ajun

Ninge ca într-o poveste… fulgi albi, zburând în eter,
Parcă sunt stele-argintii, ce cad din înaltul cer.
În casă e cald și bine… este seara de Ajun,
La ferestre luminate, ne colindă omul bun.

Glasul lui răzbate-n noapte ca o suflare divină,
Bucuria înflorește în privirea lui senină
Și nu-i singur… lângă el, ceată de colindători,
Pe la case primitoare, colindă până în zori.

Nici copiii nu au somn și cu glasul lor sfios,
Ne cântă colinde vechi, de nașterea lui Hristos.
Cum în ieslea cea săracă s-a născut Fiul cel Sfânt,
Să aducă mântuire și iubire pe pământ.

Îngerii, târziu în noapte, somnul dulce i-au vegheat,
Păstorii cu flori in mână, ieslea au înconjurat…
Cei trei magi care veniră tocmai de la Răsărit,
Aur, smirnă și tămâie, pruncului i-au dăruit.

Eu le-ascult cu drag colinda, dar frânturi de amintiri,
Cu dor de vremuri trecute, mi-aduc rouă în priviri
Și las inima să-mi fie, de nostalgie cuprinsă…
Cum cântam și eu ca ei… când nu aveam tâmpla ninsă!

Redactor șef: Camelia Boț

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat: