Lasă-mi Doamne, codrii verzi
Lasă-mi Doamne, codrii verzi
Și liniștea din adâncuri,
Pe poteci să crească flori
Și să simt parfum de fluturi,
Iar prin văile umbroase
Să zburde prin frunze cerbii,
Când a lacrimilor zori
Cad voioși pe firul ierbii,
S-aud verdele pădurii
Cum în taină se amuză,
Recitând în noapte versuri
Având stelele ca muză.
Să văd Luna cum pătrunde,
Grațioasă printre ramuri,
Oglindindu-se în lacuri
Și-odihnindu-se pe maluri.
Lasă-mi Doamne, codrii verzi
Și cristalul din izvoare,
Printre flori să ningă vise,
Pe dealuri să curgă Soare!
Redactor șef: Camelia Boț
Zbor spre înălțimi 