Valentina Calistru

Ninge

Ninge frumos peste tăcerea mea,
Mătasa fulgilor ușor m-atinge,
Minunea albă a steluțelor de nea,
În palma mea încetișor se stinge.
Norii își scutură peste pământ comoara,
Ce a fost lucrată sus, în ceruri,
Eu vreau s-arunc în hău povara,
Tristeților încremenite-n geruri.
Și te aștept sa vii, că ninge,
Nămeți clădește iarna peste noi,
Și fericirea noastră plânge,
Colind de dor cântând pentru amândoi.
Ninge frumos cu liniște divină,
Covoare albe peste lume se aștern,
Imaculatul alb aruncă peste noi lumină,
Prin el secundele în timp se cern.
Și promoroacă s-a lăsat pe gene,
O șoaptă,ce a înghețat pe buze, plânge,
Troiene se aștern peste amintiri cu lene,
Un vifor îmi străbate sufletul…și acolo ninge…
Un înger cu aripa-i albă,
Ușor cu pana gândul îmi atinge,
Și întrezăresc printre ninsoarea dalbă,
Cum pasul tău din urmă mă ajunge…

Valentina Calistru
Drepturi de autor rezervate
04.01.2022

Redactor șef: Camelia Boț

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat: