Felicia Percec

Am obosit

Am strâns dureri chinuitoare-n palma vieții,
Mă-ngenunchează-al nopții zbucium uneori
Și se desface-n falduri negre voalul ceții,
Ce mă apasă cu povara-i până-n zori.

Îmi mușcă din lumină umbra din privire,
Mi-s pașii tot mai grei prin labirint de timp,
Iar flacăra speranței poartă o licărire,
Ce-mi mistuie durutul anotimp.

În derivă plutesc, valurile-mi frâng trupul
Cu munți de îndoieli, care-n cârcă s-au pus,
Clepsidra, cu nesaț, îmi vântură nisipul,
Fără s-o pot opri, mă-ndreaptă spre apus.

Redactor: Daniela Konovală

Redactor șef: Camelia Boț

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat: