Eugenia Calancea

Mi-e dor


Au trecut anii peste noi,
Dar nu mai este cum a fost,
Am rezistat la multe ploi
Dar simt că totu-i fără rost.
Bolnavă e acum inima mea
Și nu am leac să o fac bine
Și chiar să am, nici nu mai vrea
Va fi prea singură lângă tine.
Atinge-mi buzele cu un sărut
Să-mi fii arcuș, să-ți fiu vioară,
Vom retrăi, ca la-nceput
Acel fior ce trupul-mi înfioară.
Aștept să-mi dai o-mbrățișare
Căldura ta să-mi fie drag veșmânt
Până în zori când razele de soare
Aduc din nou lumina pe pământ.
Mi-e dor să mai fii cum te știu
Și seara să m-aștepți în prag
Și doar un pic cu tine să mai fiu
Să mă liniștești cu atâta drag.
Eugenia Calancea

Redactor: Relu Popescu

Redactor șef: Camelia Boț

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat: