Lidia Stan

Dialog
Lidia Stan

-Nu-mi place poezia
E-o pierdere de timp
Tu, tre să ari,să semeni
Că nu ești în Olimp

Ăi fi un pierde-vară
Dar ești copilul meu
Și-o datorie care
O am la Dumnezeu

-Eu ar prin stele tată
Și semăn și cuvinte
La- nvățături ce-mi dai
Nu pot să iau aminte

-Copile, poezia
De foame nu îți ține
Și-ngenuncheat și singur
O să te-ntorci la mine

Că viața este slută
Și-amar înșelătoare
N-ai să mă crezi, dar gândul
Că te vei pierde, doare

-În mintea mea e-o lume
Ce-i mai presus de mine
Și ca pământul este
Sub legile divine

Tu tată ,ară țarina
Și pune-n ea lumină
Eu scriu, din poezia-mi
Voi pregăti și-o cină

Și lasă-mă să fiu
Nebun de poezie
O mladă pe un ram
Toiag va fi să fie

Și lasă-mă să fac
Ce Domnul mi-a sortit
Tu tată ești pământul
Eu, tot ce ai iubit


29.04.2022

Redactor: Relu Popescu

Redactor șef: Camelia Boț

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat: