
Tremor
~Ionuț Pande ~
Ramuri se scutură fade, pulberi se-adună sub brumă,
Flori se revarsă-n cascade, timpul ecou-și sugrumă.
Gândul își apără burgul, clipa prin mine vorbește,
Inima-și cântă amurgul, cerul a carne duhnește.
Crengile-s brațe rănite, lacrimi se miruie-n frunze,
Fluturi cu aripi cernite plimbă tristețea pe buze.
Vântul se tânguie-n streșini, ploaia e rece, măruntă,
Păsări coboară în vișini, viața e scurtă și cruntă.
Vreau, din văzduhul văratic, unde e noaptea zidită,
Să mai mănânc un jăratic, luna când stă rastignită.
Și să dansez neființa până-i cad ochii-n găvane,
Să nu-mi stea-n suflet căința, ară, mă ară, Plăvane!
04 Iunie 2022
Redactor: Viorel Poenaru
Redactor șef: Camelia Boț
Congratulations to the wonderful poet. I appreciate the way he writes.
ApreciazăApreciază