Mihaela Avram

Iluzia unui rest de viață

Nu mă-ntreba când se termină noaptea
Nici ziua când începe să nu mă întrebi…
Cum aș putea auzi tremurul întrebărilor tale?
Deasupra fricilor slute
ceru-și destramă Cuvântul.
În umbra veșniciei,
Luna se-ndepărtează de Pământ.
Și lumea se goleste de stele .

Din zori se nasc furtuni…
E prea mult zgomot pentru nimic.
Fii tăcere!
Tăcerea renunțării la goliciune.
Tăcerea renunțării la timp.

(Mihaela Avram, 02.06.2022)

Redactor: Viorel Poenaru

Redactor șef: Camelia Boț

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat: