TIMPUL…
Autor:Mirela Butacu
Ca-n mare, timpul se rostogolește
Și clipele,ca undele dispar
L-aș prinde-n plasă dac-ar fi un pește,
Da-i vânt ce rupe foi din calendar.
Car alegoric poartă pe aripă
Târând în urmă ani legați de sfori
Presărând cu ei,făcând risipă
De zile și de nopți,ca de ninsori.
Nu se oprește la nici o răscruce
Indicatoare nu-s în Univers
Cu el,a omenirii lacrimi duce,
Suferințele topindu-le sub mers.
Pe umeri i se-așterne nostalgia
Ce sapă gropi în stânci de amintiri,
Amestecând tristețea, bucuria,
Cu cerneala primelor iubiri.
Un titan ce duce-a lumii soartă
Și-o schimbă de veșminte când și când ,
Conturând a veșniciei poartă
Spre care toți purcedem,rând pe rând!…
Redactor: Daniela Konovală
Redactor șef: Camelia Boț
Zbor spre înălțimi 