Mi-e tot mai toamnă
Atâta toamnă a căzut peste grădini…
Petale aurite-ncep să cearnă,
Când chipul anotimpului se-ntoarnă,
Îmbătrânind şi umbre şi lumini.
Mai lasă-mi, toamnă, frunzele pe ram,
Să nu-mi mai fie-aşa de gol sub pleoape,
Şi adu-mi iar seninul mai aproape,
Atunci când gânduri negre bat în geam!
Nu-mi lua albastrul cerului, deplin,
Nu-ngălbeni plăpândul fir de iarbă,
Din palma dimineții dă-i să soarbă,
Acelaşi bob de rouă, cristalin!
Şi totuşi, toamnă, dacă vei veni,
Îndepărtează-mi de pe cer toți norii,
Să văd cum trec în zbor, pe rând, cocorii,
În ceasul crizantemelor târzii…
Redactor: Relu Popescu (Viorel Poenaru)
Redactor șef: Camelia Boț
Zbor spre înălțimi 