Trăiri confuze
Nu simt
Durerea,
Nici tristețea…
Dar nici iubire
Nu mai simt.
Privirea agățată
De draperia trasă,
Se scurg pe ea
Imagini…
Trecute, viitoare,
Închid tăcută
Ochii.
Zâmbesc
Cu disperare.
Încep ceva
Să simt.
Este durerea?
Tristețea, sau
Iubirea?
Sau.. Poate toate
De mult nu le separ.
Cărarea luminată de
Fluturi alb-albastri
Se zbat pe
Draperie cad,
Mor…
Apoi… Arar
Reînvie…
Îi văd aievea
Zborul lor ești
Tu.
Acum percep
Iubirea.
Părul mi-atingi
Albastru,
Cu aripi de fluturi,
Cu cerul,
Cu privirea…
Confuză nu mai sunt!
Sărutul tău e vals,
Trăiesc și simt
Iubirea!
Redactor: Viorel Poenaru
Redactor șef: Camelia Boț
Zbor spre înălțimi 