Buze văruite
Poţi să fii iubire tămăduitoare,
Sau fatalitate pradei ce se-mparte…
Porţi în noaptea rece spada trădătoare
Sau repari cu sânge zidurile sparte…
Nimeni nu te-ntrebă care-ţi este harul,
Unde te vei duce, pe-unde ai trecut…
Victima nu ştie cine e tâlharul,
Eşti o-nchipuire în necunoscut…
Viaţa-i rânduiala ce-o purtăm în spate
Prin atâtea zdrenţe fără trebuinţă,
Aşteptând să fie-n urmă aruncate…
Le-am cărat pe toate din obişnuinţă…
Iar balastul nostru-i viciul ce-l iubim
Într-un dans de umbre fără menuet,
L-am urât în viaţă totuşi ni-l dorim
Ca să ne consume-n singurul regret…
Binele şi răul, dragostea şi ura,
Sunt înghesuite-n tonuri şi capricii,
Le-am ascuns pe toate şi-am uitat măsura,
Când sătui ne-ntoarcem printre alte vicii…
Poţi să fii oricine însă-n realitate
Porţi cu îndrazneală bine lustruite
Ce-ai ascuns în tine mai presus de toate,
Masca ta de aur, buze văruite…
Redactor: Mihaela Vaida
Redactor șef: Camelia Boț
Zbor spre înălțimi 