Ovidiu Oana-pârâu

Hai, Doamne, la povești, la poartă!

Atâția pași prin lanul de cuvinte
Și eu un rătăcit, dar nu dintâiul.
După mulți ani am auzit Rămâi!-ul
Ca rost al meu în loc de luat aminte.

Rodirea asta poartă-n ea sămânța
Rostirilor în sutele de veacuri,
Aleasă din noianele de bracuri,
Ca semn identitar la cuviința

Acestui neam venit din străvechime.
Învrednicit de astfel de chemare,
Am robotit spre nobila-i păstrare
Cu grai armonios și limpezime.

Da! Versul meu e rânduit să poarte
Trecut, prezent prin magice cuvinte.
E rândul vostru să luați aminte
La chintesență: Trai și Spirit, Moarte!

Redactor: Viorel Poenaru (Relu Popescu)

Redactor: Ionuț Pande

Director editorial: Camelia Corina Boț

Lasă un comentariu