Nely Vieru

ARD FLUTURI

Flacără nestinsă

Poți păși pe deasupra, știu!
Universul te poartă în palma-i de tină
Și cerul cu al său alai de stele
Te înconjoară-n lumina-i divină.

Căci tu ești lumina din lumină,
Făcăra tăcerilor, care arde mocnit,
Adiere în noaptea senină
Și sărutarea cerului cu pământul în asfințit.

Și nu este ființă umană pe lume
De la început până-n pânzele toate
Să nu să se dăruiască genunii
Cu trupul și cu gânduri curate .

Și nu este portal interstelar
Să nu fie trecut cu sfială
Și nici galaxie spirală
Să nu-mi recunoască tăcerea.

Asurzitoare, iubirea în atrii
Sparge tăcerea-mi cu fulger
Și-mi urlă ca lupoaica în codrii,
Și-i în pulsul meu, care sânger.

Mi-ești aer în pieptu-mi tot timpul,
Și ziua mi-ești umăr de sprijin,
Iar noaptea mi te cheamă pământul
La căpătâiu-mi, de veghe, mi-ești înger.

Redactor: Mira Minu

Redactor șef: Ionuț Pande

Director editorial: Camelia Corina Boț

Lasă un comentariu