Adrian Vasile Iftime

Din vol. Clandestin în Parnas

Depărtare

Tu să mă minți, iubito, cât încă mai e vreme
Să frângem golul nopții ce ar putea pândi
La drumul mare, astăzi, se năruie poeme
Și molima uitării se poate răspândi.

Să fii păcatul meu ce ți-a intrat sub piele
Și pocăința albă cea de a doua zi
Amfitrioana vie a jocului de iele;
Tăcerile prea multe ne pot înzăpezi.

Da, te-am ales, iubito, desigur pe sprânceană
Ieri te-am citit în taina ascunsă în hrisov
Îmi rătăcesc privirea spre o nepămanteană
Pierzandu-mă-n chemarea perdelei din alcov.

Dar m-am trezit din visuri, mai pleacă o mireasă
A mai rămas o rană aprinsă-n colivii
S-a prăbușit povestea și-a ei Cenușăreasă
Rămâne azi cuvântul ce ne-ar mânca de vii.

Redactor: Mira Minu

Redactor șef: Ionuț Pande

Director editorial: Camelia Corina Boț

Lasă un comentariu