Arhive autor:Zbor spre înălțimi Camelia Boț

Tristețea din rochii În părul tău se-alintă veri torideA spic de grâu îți cade val, pe spateSprâncenele-ți, două-ntrebări hibrideÎntre doi ochi de înger și păcate Pe perna ta se-adună sfinții searaȘi nu s-ar mai întoarce-n raiul lorCăci trupul tău e-u rai prin care varaDă iama, pârjolindu-te cu dor Pe buze ți-a rămas, ca o uimire,OContinuă lectura „Eduard Bucium”

Curcubeu In orbii ochi flamanzi, lumina se frământăȘi îi curtează-ntruna, din zori până-n amurg.O nouă eră-n valuri de-oceane se avântăIar picuri de speranță în fruntea lor se frâng. Se pierde ADN-ul într-un tumult de apeȘi rătăcește-n lume fără vreun Dumnezeu…O mamă și un tată înoată să nu-l scape,Dar lupta e prea mare și valul eContinuă lectura „Cristina Pașca”

INVITAȚIE Când a pus temelia de casă,tata a vorbit cu pietrelefrământândhuma galbenă ca o pâinepe masădupă rugăciunea spusăîn gând. Până și umbraa privit piatra albă,soarele s-a opritpentru o clipă în loc,un fluture albs-a oprit pe o nalbăși gândeam că ne poartă noroc. Eu plângeam răvășitîn ogradă,zarea se umplusede un tropot de cai,tata și-a făcut semnulContinuă lectura „Marin Rada”

Cărări Dacă vreodatăvoi alege să scriu altfel,dacă voi alege să fiu„interesantă” în vers,m-aș teme că poemele melete vor atrage în intersecțiicu foarte multe variante…poate, vei zăbovicăzând pe gânduri,cu tâmpla fierbinterezemată de palma dreaptă… Poate,niciodată nu vei ghicicare dintre cărărilesugerate de metaforaaflată la răspântia versului meu,te va conducespre inima mea … Redactor șef: Ionuț Pande DirectorContinuă lectura „Daniela Topîrcean”

IUBITUL MEU, Dacă aș răsădi grădini celestePe lângă țărmul pașilor făcuți în doi,Aș pune versuri albastre în povețeȘi aș culege emoții în altoi. Aș colinda prin castelele de viseCu alaiuri de luceferi imperiali,Și-aș preamări fereastra dintre nișeSă-i rămânem visului mereu loiali. Aș sta acolo, încă un timp și ceva,La fereastra cu ghirlande din poeme,Aș parfumaContinuă lectura „Vasilica Purice”

Simțiri Prin ploi pătate cu rugină,Aleargă pașii provocării,Arde a gândului retină,Tac cearcănele așteptării. Înaintezi pe drum curbat,Ignori cărările tăcerii,Speli zgura visului pătrat,În lacul vast, al mângâierii. Scrii peste zilele bolnave,Cu roșul altui răsărit,Alungi durerile concaveȘi-un geamăt galben, răstignit. Sub pașii tăi, zac așteptări,Te doare un călcâi flămând,Pansezi rănitele chemări,Îmbărbătezi cuvânt plăpând. Treci iar pe câmpuriContinuă lectura „Cristina Serghiescu”

e ora cinei zgomotul frigiderului se opreștelasă loc luminii care intră puțin câte puținprin fereastra deschisăîn oceanul singurătății nu este vânt să poți naviganici apă să poți pluti e timpul să o sun pe mama deși știu că e aicipentru că lumina ei este singura prezențăîn mișcare din această camerăe destulă lumină dar niciodată suficientăpentruContinuă lectura „Nuța Crăciun”