GLASUL TOAMNEI Glasul toamnei se audePrintre frunzele care cadÎn șoptirea de secundePe-al Timpului fragil prag! Scad tăcerile în poeme,Visele tainic nu mai ard,Cine Iubire, să te chemeÎn drag de Dor și dor de Drag? Luminișuri de speranță,Ici și colo se mai ivesc,Fluturii abia se înalțăÎntru frumusețe și firesc! Unde ești, Iubire ideală,Unde inima arde incendiarăContinuă lectura „Constantin Anton”
Arhive autor:Zbor spre înălțimi Camelia Boț
Lorica Mihăilă
Un vis nebun Un strop de soare să-mi alunge norii,și-o rază să îmi fie călăuză,cât mi-aș dori să mă apuce zorii,în noaptea-n care, nu voi fi confuză. Un fulg să fiu, și vântul ce adie,să mă așeaze pe-o aripă de nor,ce sincer mă primește și mă-mbie,să-i fiu alături, veșnic călător. Cât aș fi vrut, săContinuă lectura „Lorica Mihăilă”
Violeta Andrei Stoicescu
EI… ȘI CE DACĂ? Şi s-a mai scurs un an din cupa vieții…Pe tâmpla mea, un fir de lăcrămioarăPlăpândă, precum roua diminețiiA poposit tăcută-aşa-ntr-o doară. Mai fac un pas, mai scriu o altă filăŞi înc-o treaptă urc pe-a vremii scară,Cu-acelaşi suflet fraged, de copilă,Dar… cât de repede se face seară! Clepsidra-şi cerne bobul în tăcere,SubContinuă lectura „Violeta Andrei Stoicescu”
Coca Elena Mahalu
Viața asta-i scurtă, tare… Este-o vorbă din bătrâni:,,Se călătorește vara”,Cocorii, albi pelerini,Pleacă să nu-i prindă seara. Verdele pălește-n frunzeȘi-arămiul îl cuprinde,Alt decor pictat pe pânzeVăl de toamnă-ncet, întinde. Parcă adie-un fir de vântArșița se domolește,Nori timizi, își iau avântCând soarele amurgește. Anotimpuri se perindăPe a timpului cărare,Privesc anii în oglindă,Viața asta-i scurtă, tare… Redactor: NelaContinuă lectura „Coca Elena Mahalu”
Constantin Mosor
N-AM FOST CU EMINESCU LA PLIMBARE! N-am stat cu Eminescu la șuetăNici cu Coșbuc la o cafea nedulce!Sub fruntea mea mult mai puțin poetă,Cei doi stau în odaie cu Neculce! Nu l-am uitat pe Creangă! E alături!L-am așezat cu alte nume „sfinte”Care m-au dus departe de omături,Să pot călători printre cuvinte! Îi preaslăvesc pe toțiContinuă lectura „Constantin Mosor”
Șerban Tudor
Iubito Iubito, iarna-i cenușie, iar eu am fost într-un exil,Iubirea noastră e târzie, parcă si gândul e ostil,Confuziile fac o punte între un mâine și un ieri,Mi-s tâmplele și mai cărunte, azi ochii mei sunt prizonieri. Dorul e-o pasăre albastră, rănită de atâtea ploi,E iarna vieții la fereastră și a lăsat copacii goi.Mi-e dor deContinuă lectura „Șerban Tudor”
Eduard Rony Codreanu
CĂZU PESTE LUME TOAMNA Și-ndeasă pofta în răpciune,cu soarele-n latent descântec,la rând, căzu pe lume toamna,si greierii nu-i dau de cântec. Ce țanțoș umblă autumna,din august sustrăgându-și au-l!Și-ncepe naltul la columnăîn păsări asmuțind babaul. Copacilor mână stupoareași ce război cu frunza pală!Nuntind prin vii, livezi și crânguri,râde a cântăreață cheală. Prestelca i-o zburlește vântul,își puneContinuă lectura „Eduard Rony Codreanu”
Adrian Vasile Iftime
Five o’clock De ieri și până astăzi incape lumea-ntreagăDoar eu cu nemurirea mă joc pe caldarâmCând toamna asta lungă încearcă să culeagăPentru o noapte basmul despre un viu tărâm. Cu capu-n nori iubito m-am rezemat de astreDeși prea greu mi-e trupul nu vreau să îl doborAzi floarea primăverii s-a clătinat din glastreȘi timpul de peContinuă lectura „Adrian Vasile Iftime”
Victor Boleac
UN POM SĂDIT… Un pom sădit de tine la drum ori la fântână,La poartă, la răscruce, udat cu a ta mână…În câmpul gol, oriunde: pe mal de iaz, toloacă –El este a ta urmă și bine o să facă: La un drumeț – o umbră când soarele prăjește,La altul îi dă fructul și foamea-i potolește;LaContinuă lectura „Victor Boleac”
Dorina Omota
De vorbă cu Dumnezeu Printre fantezii,Arse-n ereziiAdes Te-am vândut,Viața mi-am pierdut. Și n-am înțelesCe păianjeni țesPeste chipul TăuO, Iisuse-al meu Apoi te-am zăritDar nu m-am smeritȘi-n hău am căzutFiindcă n-am crezut Că-mi Vei fi mereuCând îmi va fi greuDeși Te iubeamSi-ades Îți vorbeam Nu puteam a staDinaintea TaCând în gând nespusVorbe grele-am spus Iar cândContinuă lectura „Dorina Omota”
Zbor spre înălțimi 