1)Nu căuta discuție unde nu poate exista dialog. Tăcerea te va răni mai puțin decât cuvintele goale. 2)Tăcerile pot fi mai înţelepte decât o mie de cuvinte doar atunci când au sens! 3)Rămân rezervat, căci am văzut cum aroganța s-a prefăcut în tăcere pe buzele celor care au ajuns ceea ce au ridiculizat. 4)CARACTERUL BINEContinuă lectura „Relu Popescu (Viorel Poenaru)”
Arhive autor:Zbor spre înălțimi Camelia Boț
Lidia Zadeh
Convalescențe Scheletul mi se contorsionează Și oasele-mi trosnesc adeseori E semn că bătrânețea debutează Iar spaima de azil îmi dă fiori Când totu-n jurul meu se oxidează Întreb oglinda ,cine e regina?, Nu îmi răspunde dar îmi sugerează Că e momentul să îmi fac morfina În scurta viață astrele ne ceartă Că stăm ca nișteContinuă lectura „Lidia Zadeh”
Gheorghe Apetroae
Ce dacă la finit renunți și-mbrățișezi neantul Ce dacă, toamna arămie vine în al tău cuvântcu ploi reci pe carâmb, cu vânturile aspre,demonice-n foșnirea frunzei, copacii dezvelind,cu-n aer ud și greu, dansând pe caldarâm…și-un gros covor de fruze-ți trezesc melancolii…!*Ce dacă, în curând îți vin zăpezile, în fuga de finitși se aștern pe clipa ta,Continuă lectura „Gheorghe Apetroae”
Georgeta Rada
FATA FĂRĂ CHIP Poate-o să-mi scrii cândva, poate-o să-mi scrii,Când eu voi fi plecat demult departeȘi o să-mi lași scrisorile tărziiÎn temnița dintre coperți de carte. Sunt scrise pentru fata fără chip,O plăsmuire-n ceară de amurg,Văzută doar de ochii lui OedipAcei din care lacrimi nu mai curg. Dac-o să- mi scrii să- mi spui căContinuă lectura „Georgeta Rada”
Ovidiu Oana-pârâu
…o frunză Azi a bătut la uşa mea o frunză,Întâi uşor, apoi mai apăsat.Întredeschisa uşă a lăsatSă văd cum frigu-i gata s-o pătrunză. Ea m-a privit timid, cu demnitate.Avea sub braţ chiar rebegitul vânt.La ceasul înserării, ceasul sfânt,Cerşeau un semn infim de bunătate. A poposit pe masă. LumânareaPăta cu umbre tenu-i ruginiu,Iar pe pervazul receContinuă lectura „Ovidiu Oana-pârâu”
Ica Gărgălie
CĂLUGĂRIȚA În liniștea serii, cu fruntea sculptată,Pe-o frunză de iarbă, ușor s-a urcatCălugărița …în rugă curatăCu chipul smerit, dar cu gest calculat. Când luna se-arată pe bolta întinsăSe roagă de parcă-ar veghea un altarDar ochii ei verzi ca sticla aprinsăAscund o tăcere cu gândul barbar… Cum stă nemișcată, sculptată-n credințăCu palme adunate a rugă șiContinuă lectura „Ica Gărgălie”
Marin Rada
CUMINECĂTURĂ Să asculți păsările, copiii, ca și pe înțelepții acestui veac, strânși în jurul mesei pe care se rostogolesc firimituri din carnea și sângele unui Cuvânt, Să asculți chemarea pădurii, piatra, adâncul , inimile împietrite pe caldarîmuri, iertarea zdrențuită de ghearele deșertăciunii, iată pocalul cu lumina zăpezilor căzute înainte de vreme, setea care sfâșie cerul, Continuă lectura „Marin Rada”
Eugenia Spătaru (Adnana Radu)
AM SĂ TE-AȘTEPT Am să te-aștept la colț de anotimp,Să-mi prinzi în plete-un fir de primăvară,Chiar dacă frunza-n codru a ruginit,Chiar dacă toamna se plimbă pe afară. Am să te-aștept la colț de vis furat,Să-mi împletești pe gânduri romaniță,Pe inimă să-mi coși cu fir de trandafir,Și la rever de suflet să-mi prinzi o garofiță. AmContinuă lectura „Eugenia Spătaru (Adnana Radu)”
Mărioara Nedea
LACRIMI ŞI PERFUZII Am oprit pendula morţii, am închis-o-ntr-un sertar.Răguşesc cocoşii-n pliscuri,nu mai strigă cucurigu!Tac şi eu cum tace roca mângâiată de pietrar,Iar când ţip de fericire, crapă-n patru colţuri, frigu’ .Iarna umblă iar pe sănii, vine să inspire ger.Îmi împlântă lancea rece în tăcerile de lut.Vântul măzgăleşte nuduri pe opaiţul din cerŞi la margineContinuă lectura „Mărioara Nedea”
Șoimaru Mirela
O ALTĂ TINEREȚE Și azi și mâine și-n trecut, mereu, în fiecare clipă, Vom ști ce gesturi ne-au durut, ducând in marea cu ispită! .. M-ai așezat la o fereastră, când fulgii au cernut iubire, S-a răsturnat clepsidra noastră cu fiecare amintire… Din ora mea cea pământească, ți-am dat aroma din livadă,Continuă lectura „Șoimaru Mirela”
Zbor spre înălțimi 