COPILĂRIȚI-VĂ! Ziua copilului! E bine,Că au și ei o zi a lor.Sunt fericiți de parcă zborSpre ușa clipelor senine! Să se ridice, așadar,Cel care nu a fost copilRoșu-n obraji, ca un fitilArzând în ritm de felinar! Nimeni nu se ridică! Nu?Dacă dăm timpu` înapoi,Copii am fost și eu și tu!Coplăriile din noi Nu mor șiContinuă lectura „Constantin Mosor”
Arhive autor:Zbor spre înălțimi Camelia Boț
Anatol Covalli
Transăde Anatol Covalli Nu sper, ci cred. Convins că-n mine esteo forţă ce-am primit-o ca pe-un har,sfidez genuni şi urc cântând spre crestepe care vreau să fiu incendiar. Ştiu că în urma mea nimeni nu vine,căci drumul e îngust şi prea abruptca să-ndrăznească să-l străbată-oricine,sărind atunci când este întrerupt. Nu mai există-ntoarcere, în urmăpoteca s-aContinuă lectura „Anatol Covalli”
Angelica Manole
Gând pe malul unei ape Ce primăvară caldă se oglindește-n tineȘi sufletul abia înmugurit stă să-nflorească!Iar dorurile se adapă-n ape line,Cernând prin gene de răchite dragoste cerească. O barcă se transformă-n lebădă gingașă,Purtând în scoarța-i de copac speranța mea de bine,Mă joc printre lumini ca zâna cea poznașăȘi-n jur se-aude-ncet un zumzet de albine. AșContinuă lectura „Angelica Manole”
Flori Cristea
ECOU Ce demon mă îndeamnă să îți scriuScrisori, pe care însă niciodatăNu le-am trimis? Doar gândul-bidiviu,Rupând căpăstrul, ți-o veni la poartă. Ce neștiute doruri mi-au rămas,Ca niște schije-nfipte între coaste,Când doar în vis te strig, dar fără glas,Ca un ecou al depărtării noastre? Când doar închipuirea noastră scrieÎn continuarea magicei povești,N-are condei și n-are niciContinuă lectura „Flori Cristea”
Daniela Konovală
Sfori de soare Iubesc zăpezile din noi ce-n acolade de luminăÎmbracă fluturii cei goi, cu șaluri albe de sulfină,Îi culcă-n sân amețitor de ierburi fragede spre seară,Tăcerile-mpărtind la doi când luna-și pune strai de ceară. Iubesc culorile de foc din gândul cel fără astâmpăr,Parfumul florilor de soc și dimineața ce-o răscumpăr,Iubesc salcâmii-amețitori ce-n pulsul meuContinuă lectura „Daniela Konovală”
Cristiana Iliuță
Eu nu pot Caii biciuie albastrul infinitului din noi,Pescarusii, far’ de mare, sunt nedumeriti si goi,Si mi-e vaduvita zarea, de lumina, fara tine,Toate clipele ce-mi zboara sunt golase si straine. Eu nu pot sa-ti fiu mireasa in aceasta vesnicie,Dar mi te dezmierd in gand si-ti pun flori de iasomie,Mi se joaca printre stele si prinContinuă lectura „Cristiana Iliuță”
Ioan Avram
Alergăm printre orgoliiAutor Ioan Avram De-am aprins o luminiță ce se vede-n vârf de ac,Ne-adâncim într-o visare că am devenit o steaȘi plutim cum e sorocul, ca un mândru vârcolac,Încântați de o făptură prelucrată la rindea. Mai urcăm vagi piedestale chiar de sunt scăldate-n ceață,Vrem să mai sărim o treaptă fiindcă locul ne e sus,ÎnțesațiContinuă lectura „Ioan Avram”
Ștefan Olaru
ResemnareM-am întrebat și mă întreb mereu,De ce-am strivit același verde crudCând îmi doream să-l mângâi și să udCorola cu minuni din pieptul meu? Nimic n-a mai rămas pe vechiul drum,Luminile aproape că s-au stins…Doar crinii ce-i strivisem dinadinsSe reîntorc la umbra mea, postum… Și dac-a fost, așa a fost sa fie,Și-i de prisos să cautContinuă lectura „Ștefan Olaru”
Coca Elena Mahalu
Ploaia de pe chipul tău Te-au înrourat norii de pe cerDorul ți-a rămas tainic temnicer,La apus de soare, stropi s-au revărsatPeste chipul tău, de tristeți brăzdat. Ai lăsat să treacă ani și ani, la rândDoar o amintire în suflet păstrând,De atuncea când, inima iubeaFlori de ghiocei și de viorea… O poveste tandră, de iubire crudăN-aContinuă lectura „Coca Elena Mahalu”
Andreea Văduva
Vorba buniculuiAutor: Andreea Văduva Un om nici înalt, nici scurt,Bunicul meu avea o vorbă…„Atuncea când te frigi cu ciorbă,Fetiță, sufli și-n iaurt… Tu „cască ochii!” – mai spunea,Că lumea asta ce-o știți voi,Se-mparte între lupi și oi,Ce stau l-aceeași masă, da! Cu toții au peste trup haine,Și îi privești, și-ți par la fel,Dar unu-i lup,Continuă lectura „Andreea Văduva”
Zbor spre înălțimi 