Mirela Cocheci

FLACĂRA DIVINĂ ASTĂZI ni se dă o PÂINE cu miros de vicleșugȘi mâncând din ea, urmează să fim MÂINE arși pe rug,OMENIREA-i împărțită mai ceva ca-ntr-un război…Când se ISPRĂVEȘTE oare VRAJBA asta dintre noi? VIAȚA-i prinsă în capcana răului care-n neștireBântuie întreg pământul, pune-n minte RĂTĂCIRE,E-NTRISTAREA tot mai mare, fricile ne-au istovit,Cine în minciună CREDE-ACELAContinuă lectura „Mirela Cocheci”

Andreea Vaduva

Povață.(după „Învață de la toate. – Traian Dorz) Cănd inima ți-e grea,Și ochii ți-s prea triști,… Învață de la piatră!Prin geruri să reziști. Cănd nu mai ai putere,„Să urci” atâtea punți,Să nu-ți pierzi demnitatea,… Învață de la munți! Când oamenii de lângă,Te calcă, fără scuză,Arată-le iertarea,… Învață de la frunză! Când multe te doboară,Sătul săContinuă lectura „Andreea Vaduva”

Dan Lupu

ZBURDALNICE GÂNDURI Deschizi porțile sufletului de multe oriȘi aștepți cu nerăbdare, cine oare va intra ?Au pășit de îndată pragul ai dragostei fiori,Purtând cheia fermecată către inima ta. Îmi sunt gândurile împrăștiate aiurea,Precum norii, de pe cer risipiți de vânt.Dar cu drag, mi le adună pe toate pădurea,În foșnetul frunzelor și al păsărilor cânt. S-auContinuă lectura „Dan Lupu”

Lhana Roma-Nova

TÂNGUIREA ZILEI-ZI(… martirilor din vremuri vremuite) Nu pot a plânge lacrimi,nu pot a plânge sângecând sângele-i de-acum o piatră:piatră de om, piatră de foc, piatră de stele.… atâtea veacuri viețuiesc în mineși viețuiesc, și viețuiesc izvoarece-și curg pedeapsa nașterii de sine! Și nu mai plâng zăpezi sihastre,nici ploi bacoviene,doar vis zdrobit de-un portativce dă aContinuă lectura „Lhana Roma-Nova”

Maria Ruscanu Bălăcianu

Un cerb cu stea în frunte Se-nveselea pădurea în amurgCă s-a născut un cerb cu stea in frunteÎn poienița unde ape curgȘi unde drumuri duc spre vârf de munte. Când cerbul tată și-a văzut feciorulPecetluit cu steaua de-mpăratA adunat la dânsul tot poporulL-au sărutat și i s-au închinat. Micului prinț i-au hărăzit domnieDin asfințit șiContinuă lectura „Maria Ruscanu Bălăcianu”

Mihail Tanase

ÎN FIECARE ZI Şi-o rază rătăcităpoate să sculptezefigura ta,Sau ploaia jucându-sebaba-oarba pe fereastră.Toamna –reflex din oglinda uneiveri de pe străzi.Pe bulevardbur de ceaţă, mâini întinsese prelungescpe trotuar flaşnetarulîntoarce-n trecut melodia.Apoi tăcerea nopţii-n claxoanefurioase,paşii, mereu inegali,sau prea egalulclipelor, scurse încăutarea ochilor tăi –aceleaşi lungi şi regulatetic – tacurilacrimi de orologiu… Redactor șef: Camelia Boț

Carmen Pinte

O punte peste ape Când inima-mi cerșeșteo mângâiere-n noapte,Timidă eu te cautprintre avide șoapte.Când nu ești lângă mineeu te aduc aproapeFăcând din doruri multeo punte peste ape. Te-nlănțui printre rânduricu străluciri de spații,Pe buze curcubeeîmi înfloresc senzații,În mii și mii de gânduriun chip crește din dor,Îmbrățișez fiorii,senzația de zbor. La margine de suflet,cu lacrima fierbinte,VomContinuă lectura „Carmen Pinte”

Floroiu Viorica

SĂ-MI FII Aș vrea să-mi fii vapor în largul măriiSă ancorezi arzând la malul meu,Să ne iubim la poalele-nserăriiȘi-apoi să pleci plutind cu dorul greu. Aș vrea să-mi fii nisipul ce îmi ardeTot corpul care-mi freamătă de dor,Să-mi fii marea ce-mi stinge focu-n noapte,Și vântul care-mi poartă doru- n zbor. Să-mi fii în noaptea neagră,Continuă lectura „Floroiu Viorica”

ALINA PETRONELA HULUBEI

EA-I TOATĂ-MPĂRĂȚIA MEA… Deși mă vezi cu mâna-ntinsă,Brăzdată-n riduri, de la ani,Cu ea-am muncit clipă de clipăPământul, pentru câțiva bani. Aplecat, îți stau înainte.Nu mă măsor cu vrerea ta.Nici hainele-mi prea ponositePoate că nu îți spun ceva. Mi-e inima de griji, prea plină.Și n-are unde-a se culca.Un colț de-ungher și o lumină,Și-o pâine, poate-ar ajuta.Continuă lectura „ALINA PETRONELA HULUBEI”

Flori Gomboș

AI FI PUTUT SĂ MAI RĂMÂI ai fi putut să mai rămâi,dar iarbase uscase necosită;am vrut să te ridic,dar nicipsalmii cântaținu ajutau,se loveau declopotul ruginit;m-a durut cântecul tău,ce-ngreunacrengi uscate,ninse și plouate;era prea târziu…atât de târziu…și-așteptam zadarnic…ai fi putut să mai rămâi,chiar de noriipicurau neliniștițipeste pieptul nostru…între noi,priviri în tăcere,întrebări zdrobite subcopite de cal sălbatic…mi-e totContinuă lectura „Flori Gomboș”