ROMANȚĂ CU PARFUM DE IASOMIE ~Mirela Butacu~ Iubite-n vara-n care mi-ai fost dat vis să-mi fii,Te caut prin poeme și flori de iasomiiSă-mi ningi cu șoapte calde pe gându-mi zbuciumat,Să-mi smulgi din piept durerea, ascunsă în oftat.Știi cum se naște roua? e-o lacrimă de stea,Ascunsă-n pleoapa nopții, ce-o simte cerul grea.Sub pași de întuneric, eaContinuă lectura „Concurs, poezia zilei 12 Iunie”
Arhive autor:Zbor spre înălțimi Camelia Boț
Georgeta Rada
VIS Eram o noapte grea de hiacintCând m-ai ademenit pe cer,Crai-Nou,Dar eu m-am rătăcit în labirint,Tot căutându-ți taina din halou Și m-am pierdut pe căile lacteeCând nopțile-mi polare dănțuiauÎn nebuloase danțuri salomeePrin galaxii ce nu te cunoșteau. Când m-am întors, căzuse steaua meaLa echinocțiu și … se luminá. GEORGETA RADA 3 iulie 2021 Redactor șefContinuă lectura „Georgeta Rada”
Concurs duminical 28Iunie
Locul doi;DOINĂ Georgeta Rada Dă-mi, Doamne, un STROP de rouăȘi-mparte-mi inima-n două !Într-o parte să-mi faci POARTĂPentru-a mea desculță soartă , Să intre, și de mă cată,Să-mi SOARBĂ roua,pe toată,Iar de sete dacă-mi CRAPĂ,Să-i car eu, cu vadra, APĂ Din vadul de dor uscat,Numai pentru ea PĂSTRAT.În cea parte să-mi pui cântecCa pruncul zvâcnind în Continuă lectura „Concurs duminical 28Iunie”
Concurs duminical 14Iunie
Clipe călătoareCRISTINA GHINDAR GREURUS În al iubirii ETERN zbucium,Visăm SPLENDORI neîntâlniteȘi în cântările de bucium,Nebănuit, dorul ne-nghite. Cu MÂNGÂIERI în faptul serii,Luceferii ÎNCHIPUIȚINe-au dăruit SURÂSUL veriiPe sub castanii adormiți. Am vrea ca mângâierea măriiCu degetele de SMARALD,Să mai răspundă-n timp chemăriiCu boabe din nisipul cald. C-au PLĂSMUIT la întâmplareGRĂDINI cu valuri mișcătoare,Smulgând bucăților de mare,SUPERB,Continuă lectura „Concurs duminical 14Iunie”
Flori Gomboș
TAINA LUMINII INFINITE Lumina infinităîmi este murmurîn tăceriîncurcate…Şi văd cumpicură iubireacu stropi mari,în râul desmarald.Când plopii îşianunţă înflorirea,–sub raza primăverii–toate timpurilecad.Nedefinirea eca un sacrificiuîn sălbăticiasingurătăţii.Tu, crede cătimpul trecenevăzut,fără să-l simţi!E tainaluminii infinite,ca un murmurîn tăceriîncurcate…Flori Gomboş Redactor șef Camelia Boț
Andrada Ilie
Îmi lipsește zâmbetul tău Mi-au crăpat buzele fără al tău sărut,Cum crapă lutul de dorul ploilorIar peste suflet iubite mi-au căzut,Ceruri întregi pline cu nori de dor! Mă dor nopțile cu fiecare clipăÎn care chipul nu pot să-ți ating,Durerea în piept, nebună îmi țipăCa flacara fără aer mă sting! Zorii parcă nu mai au strălucire,OContinuă lectura „Andrada Ilie”
Poezia zilei 4Iulie
Vremuri apuse ~Cristina Ghindar Greuruș~ Prin ramuri, negura se cerne,Iar suferința-i tot mai cruntă.În liniștea ce se așterne,Durerea parcă-i mai tăcută. Priveam pe străzi, odinioară,La grupuri de copii poznași.Acum, pustie ulicioară…Se duc cu toții la oraș, Iar casele sunt părăsite,Stau gata să se prăbușeascăÎn curți de ierburi năpădite…Azi, cine să la îngrijească? Mai vezi peContinuă lectura „Poezia zilei 4Iulie”
Rodica Ochiș
Eu sunt femeia Eu sunt femeia oarecare,Ce-ai întalnit-o într-o searăPășind stingheră pe cărare,Să-și verse focul peste-o vară. Eu sunt femeia neștiută,Ce poartă-n suflet o pădureAdâncă și necunoscută.O toamnă verde-ar vrea să-i fure… Eu sunt femeia cea din umbră,Ce-i îmbrăcată în tăcere,Sunt jarul tău din iarna sumbră,Îți sunt iubire și durere. Eu sunt un labirint enigmă,Oglinda-nContinuă lectura „Rodica Ochiș”
Premiul special 21Iunie
AȘCHII DINTR-UN GÂND ~VIO STERIAN~ Ți-aș scrie versuri, vorbele-mi sunt seci,În noi, tăcerea lumii se bifurcă,Nici steaua noastră nu mai cade, urcăIar călimările-s doar loc de veci. Presari în zori petale de amintiri,În noapte-mi fugi ca o nălucă-n minte,Măinile-ntinse nu-și mai știu cuvinteSă te-mbrățișeze iarăși în iubiri. Atâta noapte s-a înfiripat în noiCă nici singurătateaContinuă lectura „Premiul special 21Iunie”
Vasile Bele
,,Poezia nu este numai artă. Ea este însăși viața, însuși sufletul vieții. Fără poezie omul nu s-ar distinge de neant”. Nichita Stănescu NASTASICA POPAGÂNDURI INDAMINE(semnal editorial; autor Vasile Bele) ,,Se scurg de-o vreme anii tăi, măicuță,Neputincioasă ești, pasul e scurtat,Vorba ți-e șoaptă, cuvântul prescurtatȘi de statură pari mult mai micuță. Mă-ntrebi adesea cuvinte fără rostContinuă lectura „Vasile Bele”
Zbor spre înălțimi 