Primăvară plângând De-o aripă de vânt,spînzură, noaptea,țipătul cocorilor,întorși din exil… La subsuoara iernii,cea mai nebunădintre babeașează trotil… În margini de crâng,peste hotare,focuri dansând,alungă stihii… Prin grădini, din pământ,alungând îndoielivestitorul umil,răsare timid… Pe alei de argint,primăvara pășeșteplângând… Redactor: Cristina Pasca Redactor șef: Ionuț Pande Director editorial: Camelia Corina Boț
Arhive autor:Zbor spre înălțimi Camelia Boț
William Butler Yeats – traducere: Gabriel Cristea
Moartede William Butler Yeats Nădejde și frică nu areO fiară ce este pe moarte;Un om așteptând, care moareSe teme și speră la toate;De multe milenii tot piere,De multe milenii re’nvie.Înfruntă-asasinii-n tăcere,Titanicul om, cu mândrie,Disprețul dorind să își lasePe tristul răsuflet de șoapte;Cunoaște-a muri pânâ-n oase,Căci-omu-a creat astă moarte. traducere – Gabriel Cristea Deathby William ButlerContinuă lectura „William Butler Yeats – traducere: Gabriel Cristea”
Cristina Pasca
Veci Eu am iubit în clipele din urmăCa un rănit cu zile-n semiluni,Ca un rătăcit fără vreo turmă,În piept cu dor, în brațe cu minuni. Eu am luptat în viață pentru viațăȘi încă mai am bătălii de dus…În negrii-mi ochi se zbate-o albă fațăȘi un alt vânt pe zborul meu s-a pus. Unde mă duce,Continuă lectura „Cristina Pasca”
Eduard Bucium
Elemente Nu sunt destule frunze pentru noiSă ne-nfrunzească verde ca pădureaCând, dezbrăcați de legi făcute-aiurea,Ne întâlnim pe-un colț de viață, goi Pe masa dintre noi sunt două cupeToarnă-mi din visul tău cu unicornEu, doar vin roșu-sânge am să torn,Apoi licoarea dulce va erupe Răscolitor, din luturi spre luminăTu apă și eu foc, cu drept egalEuContinuă lectura „Eduard Bucium”
Eugenia Spătaru „Adnana”
O LACRIMĂ Risipită printre veacuri trecuteȘi prinsă de-a destinului cingătoareO lacrimă plânge toamne pierduteȘi plânge primăveri născute într-o petală de floare. Agățată de-a cerului geană,Își tremură neputința pe-o rază de soareCând zorii încep peste lume lumina să-și cearnă,Se risipește tăcută în a vieții culoare. Se adună pe-o frunză de verde trifoiȘi-și caută norocul pe-o ultimăContinuă lectura „Eugenia Spătaru „Adnana””
Anatol Covalli
Zbor albastru Zbor albastru prin speranţăca să strâng sute de stelespre-a ciopli grăbit în elecea din urmă cutezanţă, ca la tot ce-a ajuns zdreanţăsă fac splendide nacelepentru visurile melecărora le dau substanţă. Ciocârlii în mine cântă,aud susur de izvoare.Mângâi tandru orice floarece-mi surâde şi mă-ncântă. Spre-mpliniri visu-mi se-avântă.Străluceşte-n mine-un soarece cu raze sclipitoarelacrimile mi leContinuă lectura „Anatol Covalli”
Maria Tudor Miriam
Rătăcire Hai să-mpărțim apusul și clipele de ieri,Se-nveșmântează gândul în rouă și tăceri…Copacii strigă-n sevă, înmugurind pe ram,Albastrul se răscoală și-aleargă fără ham. Zvâcnește clipa-n floarea ce-așteaptă răsăritul,Între pământ și cer, pășește infinitul,Iubirea e bolnavă și nu mai are leac,Mi te-am pierdut, iubite, și ne desparte-un veac. Hai să-mpărțim talazuri ce bat la mine-n piept,M-apasăContinuă lectura „Maria Tudor Miriam”
Simina Paun
Sunt Sunt femeie sau fecioară, toată lumea îmi șoptește.Sunt o umbră, o fantasmă sau sunt simplul Univers,Sunt cuvântul care țipă când doar lupii se adapăȘi mai sunt o alinare pentru cel ce n-are sens.Tot ce știu, nu are nume.Nici nu știu în care ape ciutura s-a scufundat,Flăcările ard nebune și mă-nvăluie-n luminăȘi mai știu căContinuă lectura „Simina Paun”
Georgeta Radu
DE PRIMĂVARĂGeorgeta Radu(din vol „Frânturi de suflet”) M-am tratat mai ieri, de fiere,cu o lingură de mierefăcută de albinuțedin cinci flori de părăluțe.Fără doctori, fără bani,am mai câștigat mulți ani.Chiar nimic nu mă mai doareși-acum mă răsfăț în soare.………………………………………………………… Aștept dulcea primăvară, să îmi murmure de viață,stele proaspete să nască, să le-nfeșe-n dimineață,inima lumii-nverzite săContinuă lectura „Georgeta Radu”
Marioara Nedea
DEȘI MAI NINGE… Deși mai ninge și e ger câinesc,Îmi zboară prin vertebre zeci de fluturi.Papilele în must mi le clătescȘi-n lapte de comete fiert în ciuturi.Se sparg în mine albele oglinziCând mă trezesc iar goală după-un spasm, Și dintr-o dată se ivesc flămânzi,Doi ochi ce-mi corectează-un pleonasm.Trec carii prin artere să-mi răstoarne,Un gând pornitContinuă lectura „Marioara Nedea”
Zbor spre înălțimi 