Arhive categorie: Fără categorie

Te-am nins Te-am nins cu flori de portocalPe când nici nu visai, iubite,Sorbeai licoarea din pocalPrivind spre drumuri troienite. Lămâii se desfac în floriȘi îți desfată lin privirea,O nouă zi, cu alți fiori…Îți sapă-n tâmplă nemurirea. Când macii sângerii se frângSub bolta pururea senină,Tu crește-mi aripi ce străpungÎntreaga boltă de lumină. Și peste trupul meuContinuă lectura „Angela Petre”

Dorule, de unde vii? Peste dealuri și colinePeste sate și ruine,Cutreieri orașe mariTe-ntreci cu norii hoinari, Răscolești iubiri trecuteFrămânți gândurile multe,Prin timp, cauți și găseștiMici crâmpeie de povești. Dorule neastâmpărat,Sufletul mi-ai tulburatCând prin foșnetul de frunzeM-ai dus la cules de muze… Te-aș întreba unde-ai fostLăsând clipa fără rost,Dimineți încețoșateȘi apusuri răsfirate? Dorul tace și încetMiContinuă lectura „Coca Elena Mahalu”

Copile O lună arzândă, ușor se înalță,Pe un agheasmătar de apă vie,Luceferi năuci, sătui de viațăAlunecă-n marea adânc străvezie. Pe buze uscate și fața crăpată,Port sarea culeasă din marea albastră,O stană de piatră, din înger de fată,Rămas-am, copile, pe plaja sihastră… Străbate Sahara cât poți de îndată,De vremuri aripa-mi atârnă greoi,CARTEA MEA-I, FIULE O TREAPTĂÎnContinuă lectura „Nicoleta Lupu”

Cine sunt eu?! „EU NU STRIVESC COROLA DE MINUNI A LUMII”!Cine sunt eu? Și ce drept am, să stricNu sunt nicicum al lumii ombilic!Un biet poet, la poarta-nțelepciunii… Sunt frate bun cu brazii și gorunii…Trudind din greu să mă cunosc mai bine,Hrănindu-mă cu efemera clipă care vine,Prin Lancrăm când pășesc sub raza lunii Și câtContinuă lectura „Gabriel Feresuaru”

De vrei, poți fi din nou copil Să fii copil nu este greu!Fă-ți dintr-un băț un cal, un zmeu,Și du-te, prin colb alergând!(Poți face toate astea-n gând.) Poți să te cățări în copaci,Poți haina ruptă să îmbraci,Desculț și cu genunchiul rupt,Cu-armuri de-argint pe dedesubt, Fără de timp și de hotar,Fără un ban în buzunar,Dar plinContinuă lectura „Flori Cristea”

Flori de cireș Acoperă-mi sufletul cu flori de cireș,Să cred că-n mine este primăvară.Te rog, să nu mă ningi, aș îngheța,Nu vreau să simt a Iernii forță, iară.Alungă-ți orgoliul și vanitatea, departe…Sau, lasă-le, să se ofilească!Oferă-mi o ramură cu flori de cireș,În lipsa ta, arșița dorului să-mi potolească. Eu, te voi acoperi cu iubirea mea,Visurile,Continuă lectura „Nicoleta Vișan”