Georgeta Istrate

VIS De pe malul Prutului,Spre ograda frateluiDe pe malul celălalt,Doar apele ne despart. Întind mână să-l sărut,Dar sunt despărțit de Prut,Plin cu lacrimile greleAle lui și ale mele. Martor azi și în trecutLa ce soartă am avut…Viiturile, puhoi,Au rupt podul dintre noi. Am rămas doar cu oftatulȘi dorul unul de altul.Ardă-i focul, potentații,Care au despărțitContinuă lectura „Georgeta Istrate”

Anatol Covalli

E-atât de greude Anatol Covalli E-atât de greu să spui: E prea târziu!…Parcă te surpi în tine fără milăşi-ncet, încet devii acel pustiude care toată viaţa ţi-a fost silă. E-atât de greu să spui: Atât a fost!…Să simţi că eşti deodată dat deoparte,că viaţa ta nu îşi mai află rost,că următorul pas înseamnă moarte. E-atâtContinuă lectura „Anatol Covalli”

Georgeta Rada

NELINIȘTI Taina făpturiiTrece prin vremuri,Câinii pământuluiLatră-n abis,Stelele-n ceruri,Ochi ai cuvântului,N-au a rescrieCe mi-a fost scris. Floare de piatră,Însingurare,Ochiul din frunteMi l-ai închis…Mă dor aripile,Mă doare saltulPeste prăpastia,Umbră și vis… Sufletu-ntindeMâini tremurândeSă ceară aripiGata de zbor,Ochiul furtuniiDacă-l cuprinde,Oasele cruciiToate mă dor. Coboară paceȘi mă ușurăȘi mă dezleagăDintru apus!Mi-i dezlegareaDinspre făpturăDrumul acasăȘi-i numai dus. Lepădând hainaȘi legeaContinuă lectura „Georgeta Rada”

Ion Sima Delagaleș

DE UNDE VII ? Spune-mi ce dorești, Iubire,de-mi aprinzi ca o văpaieinima slăbităcu-ale tale mângâieri înșelătoare ?De unde vii și cine ești,de mă ții în îmbrățișarea ta ostaticfără vreo portiță de scăpare ? Și de ce-mi apari așa târziu ?De ce acum, când inimaîmi e cernită de singurătate ?Nu știi că anotimpurile melemi-au devenit totContinuă lectura „Ion Sima Delagaleș”

Angela Petre

Gânduri Vine iar Crăciunul, lumea-i dezbinatăDoar de amintire mângâiați pe creștet,Vine iar Crăciunul, vestea minunatăPare că se pierde prin frunzișul veșted… Steaua sus răsare, cine să o vadăCând îngrijorarea cască peșteri mute?N-a murit creștinul ce era odatăDar se amăgește fără să asculte… „Leru-i ler” colinda s-a pornit pe caleCetina din codri dă miros de cruce,FulgiiContinuă lectura „Angela Petre”

Tei George

RONDEL NEÎNȚELES Deși citiți, nu mă veți înțelege,Dar prea târziu e să vă puneți punct.Nu aveți timp pentru a realege,E mai aproape visul meu disjunct! Rămân mereu idei în contrapunctȘi reușind de ele să vă lege,Deși citiți, nu mă veți înțelege,Dar prea târziu e să vă puneți punct! Nu mă conduc după aceeași legeCare prevede:Continuă lectura „Tei George”

Ovidiu Oana-pârâu

Nebunul Când scot de prin boccele câte-o carteamestecând simboluri şi cuvinte,zâmbiţi sardonic, nu luaţi amintela gândul meu venit de prea departe. Gândiţi că fără noimă vă rostesc,deşi sunt adevăruri transcendente,ascunse în priviri incandescente,ca prag între real şi nelumesc. Eu sunt nebunul din lumini solareşi mesager al vocii fără sunetce va schimba prin glasul său deContinuă lectura „Ovidiu Oana-pârâu”

Gabriel Cristea

Sălbaticul artist… Sălbaticul artist pictează zoriipe șevaletul lui de andezit,în nuanțe purpurii și iluzorii,și-apoi adoarme gol și fericit, iar albele peneluri înspumate,cu care toată noaptea a pictat,le-a scufundat în marea de agateși-mbracă rostogol țărmul uitat. În visul lui se nălucesc corăbiiplutind ca necrofagii în picturi,cu-aripi de foc și ciocurile săbii,ce smulg din carnea vechilor culturi.Continuă lectura „Gabriel Cristea”

Dumitru Vasile

Floare de lotus Frumos e Cugirul de azi,O veche și nouă cetate,Cu dealuri tivite cu braziȘi oameni cu inimi curate. Mai ieri eram niște copiiȘi râul era scăldătoare,Trăiam, zi de zi, bucuriiȘi ochii râdeau către soare. În carele trase de caiVeneau mărginenii la piațăCu mere culese din rai,Cu ouă, cu brânză, dulceață. Trecut-au decenii caContinuă lectura „Dumitru Vasile”

Despre „Poetul și soldatul”- Nichita Stănescu, ne vorbește Bogdan Florin Boitan

Bogdan Florin Boitan Nichita Stănescu – Poetul și soldatul Poetul ca și soldatul nu are viață personală.Viața lui personală este praf și pulbere.El ridică în clești circumvolutiunilor luisentimentele furniciiși le apropie, le apropie de ochipână când le face una cu propriul său ochi. El își pune urechea pe burta câinelui flămând și îi miroase cuContinuă lectura „Despre „Poetul și soldatul”- Nichita Stănescu, ne vorbește Bogdan Florin Boitan”