Se răsucesc strămoșii în pământ Prin cimitir rotesc albaștri zmeiși lumânările în vânt se zbat;Însingurate-s recile alei,iar paznicii piroane-n toacă bat. Toți popii s-au ascuns, în timp vâscos,sub poarta grea a sfântului altar;Pun lacăte pe chipul lui Christos,călcând pre moarte-n ritmul militar. Trag clopote sunând grele tăceride funia profundei aritmii;Vând florile frumoasei primăveripe ordonanțe-aduse dinContinuă lectura „Gabriel Cristea”
Arhive categorie: Fără categorie
Cristina Pașca
Cerșetorul Nu știu pe care stradă, te-am mai văzut cerșind,Copil plin de zăpadă, ce mă privești zâmbind! Prin ochii verzi și limpezi, ies inimi de cleștarZburând lin printre lespezi, de răul păsărar. Din mâna ta întinsă, străpunsă de-o culoare,Țâșnesc speranțe lumii prea plină de paloare. Cine ar sta să vadă iubirea-ți fâlfâind?Tu pari o umbrăContinuă lectura „Cristina Pașca”
Anca Man
Pasărea dor „CE PASĂRE NEAGRĂ STĂ-N LUNĂ ȘI PLÂNGE”,Când noaptea alaiul de stele își strângeȘi zorii mijesc sub pleoape de rouă?Dorul de tine mi-l frânge în două… O pasăre neagră, cu ciocul de fierÎmi sapă durerea în suflet stingher,Răscolind răni închise, ascunse-n tăceri,La hotarul de-o zi, dintre mâine și ieri. O pasăre neagră cu cioculContinuă lectura „Anca Man”
Dorel Rotariu
Karmă Mie-mi pari a fi vie, generos împărțind,Inima-ți ca o pâine, praznic de sub pământ,Sunt bucăți de cărbuni, să mă ardă-i așteptCăci de-o inimă mare, am nevoie în piept. Azi în ochii-mi, de sare, lacrimi nu mai încapDe pe frunte-ți țărâna să ți-o spăl, să te scap,Dar din piept intuiesc cum candidă, o floareStrecoară-n eter,Continuă lectura „Dorel Rotariu”
Lucian Domșa-memoriam
STELICĂ, MÂNDRIA ȚĂRII (part.18)Lucian Domșa Stelică urcă scările, cu mersul lui greoi, fără nici un chef. Posomorât și fără vlagă. Nu avea chef de nimeni și de nimic. Vroia doar să stea în fotoliul lui, să bea două, trei beri și să moțăie cu televizorul pornit. Să fie lăsat în pace. De unde dracu’ săContinuă lectura „Lucian Domșa-memoriam”
Ioan Avram
Și țes, tot mai țes Aduc infinitul pe pânzele albeȘi îl hrănesc cu stropi de cerneală,Sădesc doar cuvinte în șiruri de salbe,Crâmpeie de suflet mai pun ca beteală. Adaug o țintă din zarea albastră,O scarmăn c-un piaptăn ca pe un caier,Desfac ițe sumbre privind pe fereastrăSau adun stelele prinse de-un flaier. Un gând se deșirăContinuă lectura „Ioan Avram”
Ovidiu Oana-pârâu
Elegia XXXIV – Un vierme ce muşcă Şi astăzi, neomul, e fratelui gâde,Pe tronul simţirii stă ura şi râde.Rezistă legatul lui Cain şi AbelÎn golul din suflet se-aşează alt Babel. Iubirea schimbată-i demult într-o vorbă,Cinstirea vibrează cu glas de teorbă.Nou simbolul lumii e-o altă geneză,Credinţa e-n inimi o biată proteză. Un ciot de onoare maiContinuă lectura „Ovidiu Oana-pârâu”
Marin Rada
SUNT Am strânstoate întrebările meleîntr-un singur cuvânt,ochii mă dorde prea multă lumină,nopțile au cursîn pământ… Dacă plecîmi vor crește aripide albatros,voi zbura poate;prea susori prea jos; Dinafara lumiivoi visala întoarcerea meape pământ,cum voi știdacă se face lumină,dacă mai sunt ? Am strânstoate întrebările meleîntr-un singur cuvânt… Redactor: Viorel Poenaru Director editorial: Camelia Corina Boț
Radu Iorgulescu
Umbre Dacă zâmbești se face primăvară,când te încrunți e noapte șase luni,ești între zile fie stea polară,fie lumină între rugăciuni. De-a îngerilor taină nu te teme,umărul stâncii roase de pustiu,să-ți odihnești poveștile o vreme,te aștepta de mult din câte știu. O lacrimă a curs, o picăturăși am simțit amar tristețea eicum a înfrânt armata deContinuă lectura „Radu Iorgulescu”
Camelia Marin
MIMETICI Peştele din acvariu se uită fix la mine.Probabil că s-a plictisit de singurătate.Pe cerul lui sunt valuri subțiri şi hialineŞi mă întreb de are şi visuri spulberate. Mai dă, încet, din buze. Parc-ar spune ceva.Nu ştiu dacă e trist, sau de e fericit,Sau dacă, vreodată, s-a-ndrăgostit de-o steaDe mare, din adâncuri, şi s-a simțitContinuă lectura „Camelia Marin”
Zbor spre înălțimi 