PÂN’ LA IZVOR Sorbim puteri, ca din năstrapă.Când voia Ta, Doamne, ne-adapăSufletul, și-n ochi ne scalziMări de albastru…peste brazi. Urcăm spre lac, pădure…iar,Priveliști, ca de rai, apar:Creasta Cocoșului, măiastră,Țibleș, Gutâi – emblema noastră –Cu fruntea fără nori, senină,O „țară veche” în lumină.Mi-e dor, aici, mereu să vin,Liman, de pace sfântă plin,Cu Mara, lza povestindDe vechiContinuă lectura „Lotica Vaida”
Arhive categorie: Fără categorie
Andreea Văduvă
Da, sunt femeie!Autor: Andreea Văduva Ei, da! Sunt femeie, și ce?Chiar dacă pe unii-i dezgustăcă port pantaloni, nu tot aia e?Sau feminitatea stă-n… fustă? Ei, da! Sunt femeie și potsă fiu și „bărbat” câteodată,C-o mână repar, cu alta stric tot,înjur, mai încerc înc-o dată… Ei, da! Sunt femeie și știucă trebuie să fiu mai… aparte,DarContinuă lectura „Andreea Văduvă”
Mirela Butacu
LA ÎNCEPUT DE TOAMNĂAutor:Mirela Butacu La-nceput de toamnăTe iubesc, cu vântul,Care răscoleșteFrunza de pe ram,Răstignind la poarta inimii,Cuvântul,Ce ne-a fost secureCând nu ne iertam. La-nceput de toamnăTe iubesc, cu foculSoarelui ce coaceStrugurii din vii.Frunza se grăbeșteSă-și găsească loculPe sub pași nesiguri,Printre nostalgii… La-nceput de toamnăTe iubesc, cu zborulCălătoarei păsăriCe se pierde-n zare,Și urzesc eșarfaInimii, dinContinuă lectura „Mirela Butacu”
Paula Abiculesei
Noi și dascălii noștri minunațiPaula Abiculesei Au trecut anii, s-au dus rând pe rând, dar îi păstram în suflet și nu îi vom uita nicicând. Pe ei, mentorii noștri, ce ne-au îndrumat pașii și mâna și mintea, în lumea cunoașterii, în tainele cărților .Pe noi copiii simpli, timizi, cuminți și rușinoși , ce nu știamContinuă lectura „Paula Abiculesei”
Madiana Domnița Lascu
Când voi fi liniştită „CÂND VOI FI LINIŞTIT(Ă), VOI SCRIE UN VERS”Să fie un vers pentru tine, mamă,Să fie cel mai frumos din „Univers”C-un ghiocel să ţi-l prind la năframă! Iar ceasul ce-atunci s-a oprit pentru noiAş vrea să-şi pornească iar secundarul.Să-mi crească iar frunze, copacii mei goi,Să pot urmări iar calendarul! Să fluture versulContinuă lectura „Madiana Domnița Lascu”
Anca Man
Amara lacrimă a uitării ,, DACĂ MÂNA TA TACEE PENTRU CĂ E O SCOICĂ”adusă din adâncuride mare, la mal…Mi-am zidit zâmbetulpe o lacrimă și în sufleto iubire stoică,să o sorb cu nesaț din al vieții pocal.Dacă ochii tăi tac,e pentru că privirea-ți vorbește,despre vise țesuteîn albe dimineți.Ce crudă e tăcerea…când ea ne șoptește,cum visând, săContinuă lectura „Anca Man”
Maria Chelban
Omagiu Coboară încet cortina de plumb.E ultima scenă a vieții.Încerc să m-adun, să zâmbesc, să nu plâng,Dar lacrimi de sânge-mi inundă privirea.Nu, nu pot fi imun! Sunt doar un nătâng!În depărtare, sinistre schelete dansează cu surle și tobe.Să fie morganele fete?!Sau cucuveaua ce cântăSă fie o cobe?! Demult ai promis:„Când voi fi liniștit, voi scrieContinuă lectura „Maria Chelban”
Savolta Lotica Vaida
AU SUNET DE-ARGINT „Când voi fi liniștit, voi scrie un vers”,Acum intru în crângul ce frunzele-și ninge,Lumina-o dungă-ntre arbori-se frânge,Dar umbre, din suflet, cărarea n-au șters. Spre obârșii mă-ndrept, cu stejărișul mai des,Bunica venea din arealul acela statornic,Cu codri, izvoare și mituri -comornic-„Când voi fi liniștit, voi scrie un vers”. Au sunet de-argint întâmplările, ecouContinuă lectura „Savolta Lotica Vaida”
Peteleu Alexandru
Nostalgii ,,CÂND VOI FI LINIȘTIT, VOI SCRIE UN VERS „În care să te descriu, frumoasa mea,Ca pe-o floare de crin și-al meu univers,Ce-a strălucit în viața mea, ca o stea! Glasul tău, ca scâncetul unei vioriÎmi mângâia auzul și sufletulCe ți l-am dăruit pentru dulci fiori,Când pe buze îți apărea zâmbetul. Părul tău, ca oContinuă lectura „Peteleu Alexandru”
Cristina Ghindar Greuruș
Dacă „DACĂ MÂNA TA TACE E PENTRU CĂ E O SCOICĂ”,Dacă sufletul în chinuri îți zace, înseamnă că așa a fost scris,Dacă inima ta plânge fără oprire, înseamnă că iubești,Dacă îți dorești mereu fericire, înseamnă că trăiești. Dacă visul nu contenește să vină, înseamnă că încă mai speri,Dcă în ochii tăi totul e o ruină,Continuă lectura „Cristina Ghindar Greuruș”
