Arhive categorie: Fără categorie

Zborul Ce-ai vrea să faci? M-a întrebat bătrânul.Aș vrea s-ajung la stele!Aș vrea drumulSă-mi fie ca un zbor, ca o plutire,O auroră, horă peste fire,Să-mi fie vântul albul inorog,Prin nori să galopăm!Pe bolta-podS-aud copitele cum bat în stele,Cum sar scântei din albele caiele! Bătrânul își răsfiră barba albă.O aranjează-ncet, ca pe o salbă.Cu ochii mariContinuă lectura „Dumitru Vasile”

ÎN BĂTAIA VÂNTULUI La marginea timpului,în bătaia vântului,din streașina cerului,curge plânsul Domnului. Plânge, că ne-am câinoșit,nedemni ne-am împărtășit.Sufletul e-n pribegie,inim-a rămas pustie. E mâhnit, dar nu ne pasă!Avem casă, avem masă,crezul nostru-i necredința,am uitat ce-i umilința. Importanța de-a fi prostne pune la adăpostși minciuna ni-i regină,coroana-i e de rugină. Nu mai avem loc pe stradăde-atâtaContinuă lectura „Georgeta Radu”

Cuvinte arse Îți trimit cuvinte arse de tăciunii lui decembrie.Sunt departe și-mi sunt ochii cu zăpezi întârziate.Numai ieri purtam coroane în capela lui noiembrie,când stejarii mii de frunze lepădau cu lașitate. Îți trimit cuvinte arse pe la margini și-ntre file,și tristeți în insectare și cu muze prinse-n ace.Au trecut desculți toți anii, au trecut sătuiContinuă lectura „Ioan Pop”

Iertări Mă mai gândesc la tine uneori, te mai privesc prin ceasuri de apus,Te-nvălui cu iubire, te-am iertat de toate cele care nu le-ai spus!Te iert acum de tot ce n-ai făcut, de toate cele ce le-ai irosit,De lacrima ce-n mine-ai zămislit când ai plecat, cu umbrele-n zenit…Te iert de toate rănile din noi siContinuă lectura „Daniela Konovală”

Chemarea Sfinxului– Mira Minu- Mă-ntorc din nou la tine, mărite Înţelept,Că doar de-nvăţ Lumina, înspre străbuni stau drept!Ei au răzbit prin vremuri un munte de nevoi,Și s-au clădit în lupte, născuţi sau nu… eroi. Scruteză-adânca zare, să îi mai chemi și-acum,Să-ndepărteze zgura și zidul gros de fum,Să scoată din uitare colindul spre înalt,În vremea ceaContinuă lectura „Mira Minu”

CE DOR MI-E DE MAMA La iarnă, tot dudul rămâne străjer!Va sta să păzească o casă, un gard,O poartă legată cu lanțuri de fier,Și-o sobă în care doar clipele ard! Poteca așteaptă să-i dau un răspuns,Când vin pe acasă! Și dudul ar vrea!Să știe răspunsul! Zăvorul neunsSe teme de iarnă, dar inima mea Îmi spuneContinuă lectura „Constantin Mosor”

Tărâm de vis De-oi colinda-ntreg pământul, nicăieri nu voi afla,Un loc mai fermecător, cum e cel din țara mea!Aici, glasul ciocârliei se înalță pân’ la soare,În doine scăldându-i trupul bujorelului de floare. Codrii falnici și semeți stau de strajă în CarpațiȘi-n ei, zimbri, cerbi și urși, viețuiesc ca niște frați,Ape repezi, cristaline, te-ntâmpină la totContinuă lectura „Felicia Percec”

Viziune Seară-mbrăcată-ntr-un gri obosit,din camera pustie privești copacii uscați,portrete vechi, atârnate de pereții decojițiși-o ultimă carte necitită mai stă pe masă…înghițindu-și cuvintele.Tristețea închisă-n dulap urlă nebună,sufletu-ți imploră natura, se vrea de cristalîn carnea care doare, rostind cuvinte;rămâi ancorat în acea dimensiune,ca un fluturece și-a lipit aripa de geamul timpului.Privești cum te desprinzi de trup șiContinuă lectura „Camelia Corina Boț”

DE-O VEȘNICIE… Din nou ne prinde iarna, fără milă,Adăpostiți sub cetini, în nămeți.Alerg prin transparența-i infantilă,Când lupii dau năvală în sticleți.Răsun-un clopot tainic, în Râmeți,Când fulgeră pe cer un armăsarSi  luna se înțeapă în săgeți.Doar noi, de noi, nu mai avem habar.Se-mbracă-n haine de argint ,Ardealul.Noi rătăcim pe sănii fără cergi.Să ne atingem totuși idealulDe-aContinuă lectura „Mărioara Nedea”