Arhive categorie: Fără categorie

Mântuire prin rugăciune​Nu sunt demnă de Iubirea Ta!Tu m-ai spălat cu har și sânge,Deși sunt plină de păcate,Fierbinte rugă-n mine plânge!​Un bocet tragic din morminteSpre Tine, Doamne, se îndreaptă!Și morții care dorm în groapăZiua Învierii așteaptă!​Ni-i scris în carne și pe frunteSă fim ființe efemere,Căci moartea ne va stinge visul,În lume-s palide himere…​Sunt, Doamne, doarContinuă lectura „Mirela Șoimaru”

Sufletul meu Sufletul coboară-n zori, pe pământul încă viu,Hoinărise un timp prin astre…Noaptea trupul mi-i pustiuHeruvimii de mătase l-au ademenit prin visIar Arhonii fără suflet, ceru-întreg i l-au promis. Și-au mințit că sunt atee și că trupul mi-i plăpândFluturii îmi pun pe gene, vise care nu se vând,Dar spre marea lor uimire, din dorințele lumeștiAmContinuă lectura „Daniela Damian”

Tăcerea clipelor ce mor am pășit dincolo de uitareo treaptă ruptă în drumul către cerun declin știutde nimeni cerutde mult așteptatsunt un rapsod tăcutal frunzelor ce mor, se ducstrâng obosite visetrec și trecnu mai apuc să miros parfumul florilor de nucazi știutotul a fostdin dragoste făcuto dragoste ucisăde mine, de tineacum ascult stânca cum plângeînContinuă lectura „Viorel Birtu-Piraianu”

Cacealma Copil sărac, rupeai și tu, ca mieii,Cu dinți de lapte-a vieții iarbă dură,Și te visai pornind din bătătură,Cu spadă, coif și argintat-armură,Așa, firesc, dând curs și tu ideii,Că viața e ceva gen „mură-n gură”. N-a fost așa! Ți-au spus-o răni adânci,Care-au însângerat de-a lungul vremiiȘi pielea ta și florile poienii,Când Moș Crăciun, pe rând,Continuă lectura „Flori Cristea”

Zbor spre înalt   Pe o alee cu teii înflorițila o masă de piatră rotundă,azi, poeții-și scrijelesc pe pânza sufletului,cu cerneala adunată-n călimara deznădejdii,zbaterile clipei în căutarea poemuluicare să-i așeze lângă Luceafărul făr’ de pereche… Tot, azi, poeții nu mai știu,că orice zbor spre înalt,nu e o joacă de copil,e un har care te poartă prin furtuni,prinContinuă lectura „Camelia Boț”

Invită-mă! Invită-mă în templul Zeiței de CleștarSă retrăiesc povestea din nopțile bizareÎn care hoinăream nebuni prin calendare…Te-aștept doar cu un zâmbet și-o floare-n buzunar. Invită-mă apoi pe crestele-nghețate,Cu troica să gonim prin albele troiene,Șoptește-mi la ureche povești norvegiene,Zidește-mi din omături angelice palate! Invită-mă pe Lună și spune-mi, dacă vrei,C-am devenit regina seraficilor aștri,Seduși de puritateaContinuă lectura „Marilena Răghinaru”

Zece ceruri de lumină Zece ceruri de lumină ne despart de mântuire.Și o salbă de păcate garnisită-n dulci poveri.Dar noi nu privim spre ceruri, unde îngeri ni se-arată.Și-alergăm mai rău ca orbii într-o lume-ntunecată,Guvernată doar de pofta adunării de averi. Zece ceruri de lumină ne despart de adevăr.Și un cufăr plin cu visuri iluzorii, deșănțate…UndeContinuă lectura „Maria Apăvăloaie”

URECHEA LEGII-AUDE RAR! Ce vă mirați? N-ați mai văzutCopaci dormind pe rădăcini,Când noaptea umblă prin grădini?Dar, iată un copac căzut! Păcat și mare și urât.Vântul cel rău n-a fost pe-aici!Or fi trecut doi licuriciCredeți că ei l-au omorât? Bietul copac era bătrân!M-așez o clipă în genunchi…Văd urme de tăiș pe trunchi!Securea s-a ascuns în fân!Continuă lectura „Constantin Mosor”

Când se face-n gânduri seară Nu-i târziu chiar de apusul în perdele se-mpletește,Nu-i târziu chiar dacă noaptea se strecoară cu pași moiÎn odaia de mătase, unde sufletul pluteștePeste ridurile zilei, peste-al grijilor altoi… Nu-i târziu, devreme-i încă timpul să-l măsori cu sfoarăRănile dintr-un călcâi cresc în lacrimi de tăcere,O culoare strângi în suflet, când seContinuă lectura „Daniela Konovală”