Arhive categorie: Fără categorie

Amurgul Ningea-n amurg cu fluturi colorațiPe move bucurii de liliac,Pe sub salcâmi cu dumneata la braț,Am învățat atunci, întâi, să tac. Eu nu văzusem un amurg așa,Cum am văzut în ochii tăi atunci,Când soarele în ei se linișteaȘi-apoi se risipea-n sprâncene lungi. Și se făcea că un amurg întregPăștea molcom în bucle arămii;Eu încă n-aveamContinuă lectura „Petre Vatuiu”

O stea cu numele Iubire( din volumul LA RĂSCRUCI DE VREMURI) Aș da la schimb, dac-aș putea,Tot cerul numai pentru-o stea.O stea-lumină. Căpătâi,Iubirii lumii. Cea dintâi. Curată, limpede si clarăFrumoasă ca o primăvară.Dar ca o toamnă de bogată.Și-aș duce-acolo lumea toată. I-aș pune-n poartă flori de măr,Să-i fie stâlp de adevăr.Sub orice pâlc de iasomie,Câte-unContinuă lectura „Maria Apăvăloaie”

Ce-i poezia? Ce-i poezia? Un crâmpei din sufletul celui ce-a scris,E-o răbufnire de condei…cerneala peste foi a nins.E lacrima ce curge-n gând, când nu mai vrei să fii văzut,Și e durerea din cuvânt, când să vorbești n-ai mai putut. Ce-i poezia? E lumina ce se strecoară-n noaptea ta,E visul tău și amintirea, speranța ce teContinuă lectura „Cristina Ghindar Greuruș”

Rondelul unei Muze Muza mea, de ce m-ai părăsit?Mi-am pierdut cheful de a scrie!Și viața-mi pare mai pustie,Nu mai visez spre infinit. Gândul meu, nu te mai descrie,Nici de ochii tăi nu sunt vrăjit!Muza mea, de ce m-ai părăsit?Mi-am pierdut cheful de a scrie! Soarele apune ‘n asfințit,O șansă pentru poezie!Dar fără tine suflet doritVersulContinuă lectura „Peteleu Alexandru”

Când se face-n gânduri seară Nu-i târziu chiar de apusul în perdele se-mpletește,Nu-i târziu chiar dacă noaptea se strecoară cu pași moiÎn odaia de mătase, unde sufletul pluteștePeste ridurile zilei, peste-al grijilor altoi… Nu-i târziu, devreme-i încă timpul să-l măsori cu sfoarăRănile dintr-un călcâi cresc în lacrimi de tăcere,O culoare strângi în suflet, când seContinuă lectura „Daniela Konovală”

Crepuscul~Camelia Boț~ Când stelelese vor topi sub pleoape,prin cenușa lorva umbla șarpele lumii,ispită egalăpentru sfântși pentru decăzut,până când, Te vei rupe de sufletfiindcă nu ești în rostul tău,departe, printre străini,fără dreptate,cu teama de-a nu fipărăsită de lumină,de iubire…Vei îmbătrâni împreunăcu ispitirea ta,fugind de ghearele morțiicare-ți dă târcoale;atunci, doar atunci vei înțelege,vei simți înserarea melancolicădin clipaContinuă lectura „Camelia Boț”

Luceafăr blând Când înserarea-și întinde vălul cenușiu pe-alei,Un Luceafăr blând coboară printre florile de tei,Cu lumină le-nfășoară și le leagănă ușor,Risipind parfumul dulce strâns în potire de dor. Cu pași molcomi se îndreaptă către lacul cel albastru,Unde nuferi galbeni dorm privegheați de mândrul astru.Tresar frunzele în codru de sclipirea-i arzătoare,Revărsată peste ele din raza-i nemuritoare.Continuă lectura „Felicia Percec”

2 iulie la Putna Piepturi vibrând sub ii de in,Revars-o doină cu-nfocare,Curg fetele, ca un râu linSpre mănăstire, la-nchinare! Purtând cămăși peste ițari,În cete vin cu pas sprințar,Nepoți de răzeși și plugariSpre un mormânt ce-i sfânt altar! Cu plete-nzăpezite curgBătrâni sculptați de ani și jale,Lui Ștefan ca la Demiurg,Plâng dor de România Mare! Toți floriContinuă lectura „Dorel Rotariu”

Balsam pentru sufletul rănit Suflet cu rouă pe gene,Uite, vara se așternePeste câmpu-ți nearat,Doar cu supărări brăzdat!Privește! Pune-ți lacrima pe frunze,Ia-ți amarul de pe buze,Scoate-ți gândul la uscat,Du-ți dorința la iernat!Iartă! Căci, de-atâtea drumuri relePlâng și apele-n cișmele,Curgând bob cu bob prelins,Ochi uscați de-atâta plâns!Uită! Suflete cu aripi ninse,Visele se vor atinseCu miresme moi deContinuă lectura „Angelica Manole”