Copaci fără nume Pe pagina cu colț îndoit,un fulg de zăpadă.Același anotimp… Cuvintele înghețate m-așteaptăsă împart cu Dumnezeujumătatea unei așteptări.Păsări de pradă pleacă și vinAlbul rămâne.Același anotimp. Gerul ascuțitîncremeneste gândulîncremeneste trupul.Soarele palid cere îndurareDeasupra copacilor înghesuiți pe cărărimâna stângă deseneazăun petic de cer. Director editorial: Camelia Corina Boț
Arhive categorie: Fără categorie
Julia Dragomir
Amintire viede Julia Dragomir*Din desișul de-amintiriTe chem încă o datăSă alini apele tulburiCe sufletu-mi adapă.*Să-mi vorbești despre întinderiDe mări nemăsurate,De Steaua Nordului să-mi spuiȘi de simțiri curate.*Să îmi șoptești cald la ureche:“Mai stai încă o clipă”Și clipa s-o prefaci vecieȘi vis cu o aripă.*Dar ai plecat pe-o cale lungăȘi fără de întoarceri,Iar marea azi suspină-nContinuă lectura „Julia Dragomir”
Luminița Trăistaru
Tu… Noaptea ți se joacă-n plete,Luna sună din arginți,Tu vrăjești pe îndeleteOchii muzelor, fierbinți. Geamurile-s agățateÎn șoapte dulci de fecioară,,,Tu te-ntreabâ și socoate „,Ești chemat..a câta oară? Câți te strigă că li-i sete,Să-i adăpi în veșnicie?Zburător cu negre plete,Noaptea asta dă-mi-o mie! Ca să pot să gust preaplinulDintr-o clipă care-apuneȘi să sorb din stea seninul,,,Continuă lectura „Luminița Trăistaru”
Aura Popa
Bob de soare Unde ești? Îmi tot stăruie-n gândacel val de-ntuneric arzândce te-a duuus, și te-a duuus, și te-a duuus…Unde ești? În ce nimb ai apus? Unde ești? Mi-e cumplit de târziufără tine și-atât de pustiu…Mi-e atât de amară luminași atât de-aplecată tulpina. Unde ești? Nu-i o clipă să n-amațintită privirea spre geam,gândul prins înContinuă lectura „Aura Popa”
Luminita Trăistaru
MĂREȚE UMBRETraistaru Luminita(Poezia zilei, 23 ianuarie 2024) Poeta își amintește cu nostalgie de vremurile de altădată, vremuri cunoscute din istorie, cu „mărețe umbre” ale unor voievozi și conducători patrioți care cu prețul sângelui și-au apărat glia și neamul, ceea ce astăzi nu mai pare a fi la modă, astfel că „Mândria ce-au lăsat-o, în vremuriContinuă lectura „Luminita Trăistaru”
Petre Vatuiu
E bine-aici la tine. E bine-aici la tine, e-atât de minunat,Că niciodată vremea nu-i bună de plecat.Și de când sunt aicea eu nu mai știu, oricum,Sau de-i pierdută vremea de-a fi pornit la drum. Parfumul tău mă ține și ochii tăi mă țin,,,-Mai stai!”, pare să-mi spună și zâmbetu-ți senin.Și mă întreb, femeie, de eștiContinuă lectura „Petre Vatuiu”
Manuela Cerasela Jerlăianu
Dacă… Dacă în lumea asta, iubire simți în piept,Fii fericit și du-te, purtându-ți pasul drept,Dacă în lumea asta dușmanul te doboarăPrefă-te ce ți-e bine, că altfel te omoară. Dacă în lumea asta te simți neîmplinit,Găsește-ți vindecarea în tot ce ai iubit.Dacă trecând prin viață, însingurat vei fi,Privește-n jurul tău, la tot ce poți iubi. DacăContinuă lectura „Manuela Cerasela Jerlăianu”
Mihu Eugenia
DUSĂ DUPĂ DOR DURUTTautogramăMihu Eugenia De din dâmb, din Dealul DăiiDuce drumul dor durut,Dar dorm, după deal, dulăii,Doarme dragul, dispărut. Doborât de dinți de demoni,Dărâmat de dulci dureri,Doarme, dovedind dragonii,Delirând doar decăderi. Dar, deodată, deșteptarea:Din decorul de damnat,Drămuiește desfătarea,Decisiv, determinat. Dragostea, durerea, dorul,Dau decizii, despicândDealurile din decorulDiafan. Dibuie, dând De drumeag. Domol doinește,Dară dangăt, deodatăDezaprobă,Continuă lectura „Mihu Eugenia”
Dorel Rotariu
Izvorul din Carpați Câmpii și codri își dau mânaGemând de-otrăvi și dezbrăcări,Căci lupi flămânzi ne păzesc stânaȘi pribegim în patru zări… Azi, văi și lunci trâmbiță jaleaUrcând spre inima de munți,Străbunii-n ceată-i ațin caleaȘi-o-ngroapă-n mirul de sub frunți. Se-ntreabă Vlad privind dragonulȘi crucea desenată-n piept,Cum țepile-i n-au tras oblonulPeste-al hoției strâmb precept? Mihai ne-a pusContinuă lectura „Dorel Rotariu”
Eugenia Spătaru „Adnana”
ODIHNEȘTE-MI SUFLETUL Odihnește-mi sufletul pe brațul tău, IarnăȘi culcă-mi fruntea pe albu-ți curatInima rece, prefăcută în stană,Spal-o, Iarnă, în alb și las-o fără păcat. Și caută în cuget, sapă adâncCu mâinile tale reci și înghețateDar, nu speria suflet de prunc,Lasă-l să doarmă în adâncuri uitate. Stâmpără focul ce arde între stânci,Aruncă pe el cu țurțuriContinuă lectura „Eugenia Spătaru „Adnana””
Zbor spre înălțimi 