De vei trece-nsigurarea prin urechile de ac Norii mei și cerul tău, într-un soi de simbioză,Univers în care timpul se dilată imanent,Înhămat la Ursa Mare, Pegas bate din copită,Un tablou destul de straniu se repetă permanent. Într-o buclă temporală înnodăm pe rând destinul,Pe o undă de uimire, noi, perechea cea dintâiConstruim din lut și ramuri,Continuă lectura „Flori Cristea”
Arhive categorie: Fără categorie
Cristina Serghiescu
Prin viață Alergi femeie, prin zi și noapte,Pe umeri duci zăpezi de șoapte,Sub pașii fermi zdrobești dureri,Din verde crud, țeși primăveri… Alungi femeie, noi gânduri gri,Zgura din încercări pustii,Ești stea pe cerul din voință,Râu nou, în albii de credință… Răzbați femeie, prin tăcere,Ești pas pe luturi efemere,Pe tâmple-ți odihnesc lumini,Pe buze-ți cântă alb din crini…Continuă lectura „Cristina Serghiescu”
Coca Elena Mahalu
Încrederea e floare tare rară Nu poți să ai încredere în oameni Căci te trădează după primul colț Și-aruncă vorbe, pentru-un pumn de galbeni Ce-n suflet lasă urma unui glonț. Atâta timp, cât poți și dăruiești Ești bun, înconjurat mereu de lume, Când ai scăpări și-apoi te poticnești Dispar aproape toți, doar fum rămâne. NuContinuă lectura „Coca Elena Mahalu”
Maria Apăvăloaie Lungu
Nostalgie S-a înserat de tot şi bate vântul.Pe-un ochi de geam răsar sclipiri de lună.De-atâta toamnă-a-ncărunțit pământul…Şi n-are glas, sărmanul, ca să-mi spunăA câta toamnă poartă în desagă,Atâtea lumi cu tot atâtea vise?!Îi suntem toți de-o veşnicie-ntreagăPoveşti de lut pe filele nescrise,Din cartea lui cu litere de tină.Sărman pământ… Pe când eram copilCu inima scăldatăContinuă lectura „Maria Apăvăloaie Lungu”
Teodor Dume
La masa cu cei care nu mai sunt de două ori pe anînainte de a trece pragulîmbătrânital casei părinților meimă descalței nu mai suntau plecat să se întâlnească cu Dumnezeusă-l invite la masacu cei care nu mai suntmă privesc de sus și din tabloul agățatpe peretele de deasupra patuluiîn caremi- am adormit copilăriape partea cealaltăseContinuă lectura „Teodor Dume”
Tiberiu Foris
Când norii se adună și-ascund pe Tatăl Soare,când sentimentul plânge și Sufletul te doare,când relele se-adună și nu mai ști a face,ridică-ți ruga-n ceruri și mergi cu Domnu-n pace! Când stelele timide, de după nori ascunse,în depărtări stau triste și între ele plânse,ridică-te, zâmbește și mergi pe drumul tău,căci, pas cu pas tine, se umblăContinuă lectura „Tiberiu Foris”
Anatol Covalli
Culori E atâta verde în mine mereu.Oaze lângă oaze vor să le atingspre-a sorbi răcoare din densul nucleuîn care-orice raze nicicând nu se sting. E atât albastru în al meu azurcare îmi alintă păsările-n stol,dorind ca in visuri să le dea contur,să-i fie iubirii un superb simbol. E atâta roşu în al meu destin,care nu-miContinuă lectura „Anatol Covalli”
Corneliu Neagu
LICORNUL CU FRÂU DE ARGINT Se lasă-nserarea şi ninge afară,cad fulgii de nea peste case dansând,mă uit pe fereastră – aş vrea să aparălicornul cu frâu de-argint, galopând..Din hăuri de timp neştiute apare,cu aripa-ntinsă pe brâuri de ger,deasupra, pe şaua de aur călare,stă Zâna Zăpezii cu chip auster..Ajunge îndată cu frâul în mânăşi bate laContinuă lectura „Corneliu Neagu”
Elena Tamargo -traducere: Gabriel Cristea
Eu, havanezade Elena Tamargo Sunt din nou fata dinlăuntrul ierniiși nimeni nu îmi oferă o gardenie.Doar realinierea planetelor meleînfiază taciturna din străfundul străzii,aproape fericită, letargicăsub această piatră roșie.Neastâmpărul aidoma unui câmp înflorite moștenirea firească a unei femei trezite,un vis desprins de corpul pe care l-a folosit.Crinii din cartierul Rosita,singurii mei martori,așteaptă cucuveauadin tăcerea mea crepusculară.MăContinuă lectura „Elena Tamargo -traducere: Gabriel Cristea”
Flororiu Viorica
MELANCOLIE DE TOAMNĂ Zbor frunze în lacrimi, purtate de vânt,Domol ne cuprinde al vremii descânt.Țipăt de păsări s-aud din pridvor,În zare se vede un stol călător. Buciumul toamnei răsună cu dorSe scutură clipele, se ofilesc, mor…Greieri în noapte cântă pe a lor strunăIzvoarele plâng: departe-n surdină. Tot ce-a fost verde se usucă pe rând,Țăranii doinescContinuă lectura „Flororiu Viorica”
Zbor spre înălțimi 