Carmen Pinte

Dulcea regăsire Când îmi oferi o floare din grădinița viețiiMă regăsesc culoare pe firul tinereții.Când ziua-i amintire și zorii-s legământ,Mă regăsești iubire, în șoapte, să te încânt. Pe tâmpla argintie, răzlețe gândurileVor fi o poezie în dulcea regăsire,Iar lacrima de rouă, sclipire pe un obraz,Va fi o șansă nouă,…iubirii îi cer răgaz. Din clipele rămaseContinuă lectura „Carmen Pinte”

Liliana Răcătău

Dansul lui april Mă prindîn dansul lui april…duet timid,cadril fragil.Mă prindîn dansîn zori de zi,tot ce primescpot dărui,flămândă suntsă mă-nvelesccu pledul caldde dor ceresc.Nu cer prea mult,mă bucur des,mă resemnezcând n-am de-ales,știu să-mi deschidcorola toatăsă fie pentru voio poartă.Las ușa inimiideschisă,aștept să intreacea narcisă,aștept o floarece-a plecatsă spele lumeade păcat.Duet timid,cadril fragil…s-au prinsîn dansul luiContinuă lectura „Liliana Răcătău”

Flori Cristea

Viață… viață…. Așteaptă! Vezi? Din colțu-i mă privește,Cu ochi de răpitor, ochi de felină.Sclipirea-i de oțel simt că-mi zdrobeștePuțina mea voință. Te oprește! Mai am câte ceva de cumpănit,Mai lasă-mi timp, mai stai și mai adastă,Mai am o haină vieții de croit,Mai am de scris, de plâns și de iubit, Mai cântă-i tu vreo doină,Continuă lectura „Flori Cristea”

Andreea Văduva

N-am să mă vindecAutor: Andreea Văduva Eu n-am să mă vindecde tine niciodată,Căci îmi ești acolo,precum o boală grea,Mi-ai îmbolnăvitsufletul și… iată,Nici dup-atâta vremenu l-am putut trata. Pansamente-au fost,de care mai de care,Însă cicatriceamereu mi-a amintit,Că zadarnic punpeste ea alinare,Dacă păstrează încătot ceea ce-a iubit. Te întâlnesc aieveape-o margine de gând,Fiindcă amintirea-țiîn mine mai trăiește,ȘiContinuă lectura „Andreea Văduva”

Mihaela Avram

Pomi infloriți Se scaldă primăvara-n noi…În ochii adânci e-un freamăt viuși-n lumea lor se-ntorc cocoridoinind chemări în joc de azur.Iar în sălbatice decoruri,printre săruturi de lumină,petale prinse-n bob de rouăiubirii noastre se închină.Pe ramuri prinse-n părul tăufugind de ploi, doar muguri noi! Miroase-a verde crud în jur,pământul încă ne mai doare.Și e târziu… Și pesteContinuă lectura „Mihaela Avram”

Mugurel Pușcaș

VREMELNICIE Limpezește-mi, Doamne, gândulPe potecile de viață,Până o să-mi vină rândulSă plec pe tărâm de gheață. Sub a vremii carapaceCerne veșnică Iubire,Armonie ești și Pace,Fericește-a mea menire. Odihnește-mi, Doamne, trupulCând la Tine voi veni,Dăruiește-mi absolutul,În strai nou m-oi primeni. Existenţa-i vis și abur…Lut divin, ca lut se sfarmă !Ce-a urzit cerescul FaurVa dormi sub firContinuă lectura „Mugurel Pușcaș”

Ștefan Olaru

Nu oricum N-ai cum să scrii de dragul de a scrie,Cuvinte poleite de hârtie,Fără să simți cum te-nfioară versulȘi cum prin vene-ți curge universul… Nu poți să împarți miresmele sfințiteDin ramuri fără frunze și împietrite,Fără să simți arsura ta și rugulȘi fără să-ți săruți cu sete jugul… Fără iubire dulce, fără ură,Fără sărutul abisal peContinuă lectura „Ștefan Olaru”

Ioan Avram

LuciferAutor Ioan Avram Parcă-s zile blestemate, roșu-i cerul omenirii,Îmbrăcate-s cu păcate, nopțile-mpotriva firii,Liliecii dau năvală peste sate și orașe,Semănând furia morții din iluzii pătimașe.Tună-n cer și pe pământ, fulgerele aduc spaimă,Înghețând suflete calde, muribunde, ele-ngaimăRugăciunea de pe urmă, pentru mame și copii,Ca și lacrimile toamnei printre frunze ruginii.Lucifer își joacă rolul într-o dramă criminală,Inroșind pământu-nContinuă lectura „Ioan Avram”

Grațiela Cristina Herghelegiu

LegământulGrațiela Cristina Herghelegiu Cu mâinile de iarbă crudăMă tragi la sânul tău Pământ!Și nu e nimeni să audăCând noi rostim un legământ! Pe trupul tău cărare-mi fac,Tu nu te plângi de pașii grei!Cu strai de frunze mă îmbracȘi-adorm tăcut, sub flori de tei! Cu lacrimi reci mă răcoresc,Ce curg pe chipul tau izvor!Și aripi pân’Continuă lectura „Grațiela Cristina Herghelegiu”

Cornelia Gheorghe

De singurătateCornelia Gheorghe Nu pot să râd când sufletul îmi plângeȘi nici nu văd, ochii mi-s lacrimi de sânge,Tristețea m-apasă și mă doboarăDoar singurătatea mă-nconjoară. Nimeni nu-mi vede sufletul sensibilCuprins de frică și ușor labil,Durerea-mi bate-n față ca o rană….Rămân rugându-mă la o icoană. De-aici, îmi vine vindecarea, poateSă pot renunța la viață pentru moarteȘi-apoiContinuă lectura „Cornelia Gheorghe”