Arhive categorie: Fără categorie

ȘOIM PESTE ZARE Proiecție pe zarea luminatăCu soarele ce a-ndrăznit să iasă,Se conturează silueta toatăA „ȘOIMULUI” ce se întoarce acasă. Se-apropie mai tare… și mai tare…Tot lanul galben parcă trepidează,În vuietul de aripi și motoareVăd rapița ce pare că dansează. Pe axul pistei trage iar de manșă,Vibrând se răsucește în albastru,Carlinga transparentă și etanșăCulege strălucireContinuă lectura „Angela Petre”

Învață-mă Învață-mă să te aștept, învață-mă-n tăcere,Să mă-nfășor în taina ta, să nu mai simt durere,Am palme aspre de când pun făclii în ochi de plângeri,Mi-e dor de-un dor de catifea, să-mi mângâie străpungeri! Învață-mă să mă supun azurului din șoapte,Să pun lumina mai presus nectarului din noapte,Am tot venit să strâng încet pulberi dinContinuă lectura „Mira Minu”

Năpastă Pentru tine -am venit , pentru tine exist,chiar de cade acut peste mine năpasta,între lume şi mit abia pot să rezistcă mi-e greu fără tine-n cetatea aceasta Sunt străin de probleme, sunt străin de tumult,simt în vene cum curge în mine amurgul,eşti statuie de jad eşti statuie de cultşi te-aşteaptă toţi zeii şi demiurgulContinuă lectura „Marian Florentin Ursu”

Pe cuvânt de poet Am luat cuvântul și l-am dat prin suflet,cârpind la el pe unde era ciunt,după aceea l-am chemat la umblet.În preajma lui, mă bucur că mai sunt ! Că n-am fost niciodată mai puternicși lângă el pot umbra s-o înfrunt,port împlinire și m-aplec cucernic.Doar în lumina lui mă văd și sunt !Continuă lectura „Ștefănescu Dorin”

DIN CARE SOMN SĂ TE DEȘTEPȚI? nu-ți cer să te deștepți, ai demonstratcă plânsul tău în cea mai deasă ceațăe greutatea sângelui vărsatprin convertirea morții tale-n viață stigmat sub cer de farduri sângeriide “uriași” aleși de… nu se știeromâne, deșteptat, de ce nu viiosânza lor s-o bagi la pușcărie? ce tot aștepți să cadă biataContinuă lectura „Nicolaie Cismaru”

Secunde aprinse Iubirea renaște din clipa cea frântă,secunde aprinse în umbre pătrund,prin tine simt viața cum arde, cum cântă,,,ce bine că ești,ce mirare că sunt” Din zori până-n noapte, iubirea mă poartăprin râs și plâns, prin tăcere și cânt,cu tine alături și lumea-i o artă…,,ce bine că ești, mirare că sunt”. Când cerul se umpleContinuă lectura „Ana Aurelia Pintea”

Prin davele* de vis curgând Respiră soarele agrar Mi-e vântul fremătând în zoritălăngi de-alamă peste munțice mână turmele de noripe cerul zmeilor cărunți. Aud descântecul barbardin lumea zeilor de lut;Druizi ascunși în chihlimbarse zbat războaie de țesut. Din Vârf cu Dor mă răzlețesc,zburând săgeată-n arc montanși-n văi de timp mă prăvălescsub al cascadelor noian. PrinContinuă lectura „Gabriel Cristea”

OAMENI Oamenii sunt cruci, oamenii sunt stele,oamenii sunt inimi, doruri, visuri, cânt.Oamenii sunt nori, ploi, vânt și durere,într-un fel în Ceruri, altfel pe Pământ. Oamenii își cresc gândurile-n fapte,pentru visteria sufletului lor.Cu ele plătesc zilele-adunateși-ar cumpăra aripi, să se-nalțe-n zbor. Copiii de ieri, sorii dimineții,ca îngeri sau demoni asfințim, pe rând.Toți venim Lumini în vârtejulContinuă lectura „Georgeta Radu”

Mai strigă-mă! Mai strigă-mă cu glas de ploi,De dincolo de răsărit,Presară-mi roz, pe umeri moi,Învie un ecou zdrobit! Mai strigă-mă cu glas flămând,Din văile de nemurire,Pătează-mi colțul unui gând,Cu roșu calm, din fericire! Mai strigă-mă cu glas oval,Din faldurile nerăbdării,Alungă un minut banal,Pictează pânzele chemării! Mai strigă-mă cu glas robust,Din cuibul gândului smerit,Învață-mă din albContinuă lectura „Cristina Serghiescu”