Arhive categorie: Fără categorie

Te profanez și mă închin Iubesc Femeie, ca un zeuce-a vrut să fie muritor,ca un copil de Dumnezeuiubesc, și sufăr, și mi-e dor Iubesc, Femeie, ca un foctrăit pe fundul unei măriatins de marele norocsă-i fie apa printre stări Iubesc, Femeie, ca o steaîn vârf de oiște de carși toată strălucirea meao torn pe cerculContinuă lectura „Eduard Bucium”

Anotimpul învierii Tu din ultima-Ți suflareGiulgiu alb lași prin cireși,Pui staminelor izvoareȘi gherghef de nectar țeși. Scrii albinelor cu soareDrumul spre polen subtil,Cum s-alinte cu candoareTot delirul din pistil. Și în meri rodind ispiteSângerii cămăși apeși,Plâng albinele uimiteAi iertării psalmi, aleși. Sevele prin fir de iarbăAnunță imperii verzi,Tu-n bujori și maci stând salbă,Picături de sângeContinuă lectura „Dorel Rotariu”

E prea târziu La ieri, de ce să mai gândesc ?Când azi sunt spin înțepător,Și-n labirintul cel grotesc,Văd doar minute care dor. Uitând că la începuturi,Aveam aripi de iubire,Iar în suflet mii de fluturi,Se trezeau din adormire Dar le-am frânt la toți avântul,Și-am fugit de ei afară,Eurus mi-aduse vântulIar eu am ajuns o fiară AmintirileContinuă lectura „Dorina Omotă”

E bine lângă Tine Doamne E bine lângă Tine Doamne,acolo este cerul meu,Lângă cascadele-Ţi de-odihnă ,când pasul strâmt îmi este greu,E bine lângă viaţă sfântă,e şi mai bine cu cei sfinţi,E bine să ne iei de mână,să fim copiii Tăi , cuminţi. E bine lână apă vie,sorbim pahar de nemurire,E bine lângă veşnicie,acolo-i dulce tresărire.EContinuă lectura „Diaconu Liviu Aurel”

Lanțuri De sub țărână până de sub ceruri,Să împletim un rai din lanțurile frânteSă răsară Sioanele și proslăvite cleruriȘi lumina din nou în noi să cânte. Izvoarele să curgă -n dar sânge și apă,Iar lanțurile să transceadă -n îngeriVreau să văd munți privind spre ei cum crapăȘi inimi ce se mistuie adânc până la sânge.Continuă lectura „Cristian Gabriel Vulpoiu”

Joc paşii goi ai iertăriistrăbat în lung şi-n lat pământulpredispuşi la rănirecu talpa desculțăcalcă pe pietrele colțuroaseşi spinii ascuțiți ai umililințeiîn drumul lor spre luminăfāră cale de întoarcereodată ce lumina a pătruns în sufletul tăunu te mai poți ascundedupă faldurile îmbâxite ale întunericuluide dinaintea trezirii cel mai greu lucrupe care-l vei avea de făcutnu esteContinuă lectura „Julia Dragomir”

Olivo potato Tutti gli anni ti vanno a trucidare,e tu, piangi silenzioso,mille volte hai taciuto il tuo doloreper renderti la vita migliore… Sempre tenace,armato con una volontà di ferrotramandando i tuoi fruttialle generazioni a venire,rimani impassibile davanti alla malvagitàdel uomo… Sarò come te!Non mi arrendero mai,mi alzerò ogni giornodalle sofferenze,guardando il cielo. Ciò che èContinuă lectura „Paul Andrei Rîpă”