Arhive categorie: Fără categorie

Maica Desculță umbla maica mea prin Cer,Că a văzut pe mine-a iernii semne,Să-mi cumpere o sarcină de lemneȘi un sicriu, luat la metru ster. Și-a întrebat la sfinții care taieCopacii vieții, când sunt de tăiat,Dar toți i-au spus că ei le-au terminat,C-au fost puține și a fost bătaie. Că toți s-au pregătit, că-s gospodari,Din varaContinuă lectura „Sorin Poclitaru”

Nimic nu mai e cum a fost Nimic nu mai e cum a fost,Nici casă, nici om, nici fântână…Învinşi, într-o  lume păgână,Cătăm vieții noastre un rost.În straie brodite frumos,Acum, doar minciuna cuvântă.Şi nici nu mai simți când ți-împlântăCuțitul, adânc pân’ la os.În zile de patimi prea-sfinte,Cu Iude, Pilați şi Irozi,Ne iartă că suntem nerozi!De lume,Continuă lectura „Maria Apăvăloaie Lungu”

POEM FINAL De la o vreme îmi cântă-n oase viori nebunepăsări în flăcări se-împreunează țipând în vântdin cerul putred nu mai scoboară nicio minunenicio speranță nu se mai poartă azi pe pământ ce se întâmplă, domnule doctor, de unde vinece ursitoare nebănuită mi-a dăruitboala aceasta fără speranță ce-o port cu minestingher și singur ca peContinuă lectura „Paul Spirescu”

Cocorii Un țipăt scurt şi s-au pierdut în zareDe-atâta toamnă, mi-au zburat cocoriiŞi-acum dezamăgirea mea e mareCă tare „trişti şi negri rămân norii”! Cocorii mei au gând să se întoarcăVezi, nicăieri nu poate fi mai bineŞi nicio lacrimă nu vreau să-mi stoarcă,Plecarea lor în țările străine! Aici se vor întoarce, că-i acasăAici în țara meaContinuă lectura „Madiana Domnița Lascu”

Liniște, durere și uitare Mă deranjează liniștea nebună,   Cu tot ce are nou și vechi în ea,   C-a devenit un glas care răsună,   Ca un ecou peste durerea mea. Pe limba ei a înflorit cuvântul,   Iar rodul i-a trecut demult de pârg,   Și a vărsat sămânța în pământul   Pe care l-am călcat mereu cu sârg.Continuă lectura „Manuela Cerasela Jerlăianu”

S-a intomnat S-a întomnat… și sângele, deodată,După ce, toată vara-a clocotit,Din curgerea de foc s-a liniștitȘi-a căpătat o liniște ciudată, Ca apa, ce prin piatra ascuțităS-a avântat, tăindu-se-n fâșii,Și-a călărit ai vieții bidivii,Lasând în stâncă urme de copită, Și-apoi, oprită într-un stavilar,A cunoscut a liniștii hodină,Mai plină de iubire și mai lină,Mușcându-și malurile, tot maiContinuă lectura „Sorin Poclitaru”

TÂRZIU( rondel) E prea târziu la mine-n suflet,Străin îmi ești la chip și umblet,Clepsidra și-a cernut nisipul,Îndepărtat acum e timpul. Zadarnic vrei să înnozi ața,Trecută pentru noi e viața,E prea târziu la mine-n suflet,Străin îmi ești la chip și umblet. I-am scris de mult cărții prefața,Se-apropie-n curând postfața,Destinul mi-a împlinit soarta,Închisă-i pentru tine poarta. EContinuă lectura „Georgeta Istrate”

FRUNZĂRIND O CLIPĂ … Frunzăresc o clipă  dincolo de  vreme Ce pe coapse- și plimbă uneori cocorii  Și ce toamnă tristă  cade din poeme, În  gutui cu pântec se răstoarnă   norii.  Își dezbracă toamna  hainele- n trifoi Și jilava- i frunza pe un  deal pribeag Frunzăresc iar clipa cu efluvii moi, Prin castane coapte-n umbraContinuă lectura „Doina Filip Pavel”

Te rog, Doamne… Dă-mi la, Doamne, aripi de înger,Ca să nu mai simt cum sângerCând păcatul şi minciunaÎmi aduc în piept furtuna. Dă-mi, Doamne, aripi de îngerCând de doruri ard şi fulger,Râsul, plâns mi-e ‘n orice clipăȘi-amintirea țipă, țipă!… Dă-mi, Doamne, azi alinarea,Ca sa uit ce-i supărarea.Și zbor pe-aripi de luminăÎnspre atingerea-Ți divină… Dă-mi, Doamne,Continuă lectura „Dorina Omota”

…încă se mai vede scara ce unea cerul cu marea… Şoimul regelui, când urcă zările şi se întoarce, poartă aura credinței și e zeu, nu răpitoare… gândul, dacă se întoarce, e cuvânt şi se ridică mai presus de ființare, întrucât în el îşi face spiritul nemărginirii așternut pentru odihnă… cuibul şoimului e tocmai în iatac,Continuă lectura „Ioan Pop”