Dumitru Vasile

Unde ești?(Tatălui meu) Mă uit în oglindă, lung, îngândurat.Care-i chipul tatei? Doar nu l-am uitat…Așa-i era fruntea? Poate și pomeții?Cum avea privirea-n poarta dimineții?Ochii erau ageri, cu licăr de iarbă,Era iute-n vorbe, ca în prag de vrajbă.Fața lui osoasă, puțin alungită,Povestea în riduri viața chinuităPe care a dus-o neamul de țăranNăscut în pustia zisă Bărăgan.Ceafa-iContinuă lectura „Dumitru Vasile”

Elena Farago-comemorare

Astăzi o amintim pe Elena Farago (n. 29 martie 1878, Bârlad – d. 4 ianuarie 1954, Craiova) a fost o poetă română cunoscută mai ales pentru poeziile dedicate copiilor.S-a născut în familia Francisc și Anastasia Paximade. În anul 1890 a rămas orfană de mamă și a fost nevoită să se ocupe de îngrijirea surorilor maiContinuă lectura „Elena Farago-comemorare”

Camelia Marin

UN AMURG ABSURD Privesc în amurg un spectacol absurd,Bufonul aleargă mai presus de cuvinte,Regele-faun, rătăcit prin văzduhDansează fandango zornăind castaniete. De-o vecie poeții înhămați la viseNumără nasturii închişi peste plopi,Mai sparg uneori vitraliul păpuşilor tristeŞi fac din cioburi aripi pentru sfincşii miopi. Şi încerc să nu văd, şi încerc să nu strig,Zâmbetul de gheață-mi împietreşteContinuă lectura „Camelia Marin”

Marin Rada

NOD GORDIAN De la o vremenu mă mai tem de-ntuneric,umbrele sunt legate-ntre eleprin suflarea Celui de Sus,cineva a smuls o steadintre stele,mi-a rănit inimași s-a dus… Cineva mi-a aprinsdouă flăcări sub frunte,seara, tihna ceruluio presimt,aud cum mă strigă pietreleunui munte,sufletul ca un flutureîntr-un vast labirint . De la o vreme închin pocalulpână la sânge,toate cuvinteleContinuă lectura „Marin Rada”

Cristina Serghiescu

Neîmpăcare „SE ROTESC FUIOARE VEȘTEDE DE CEAȚĂ”,Plâng seve bolnave în ierburi cărunte,Retușezi obrazul biciuit de viață,Legi cu roșu fraged a tăcerii frunte. „SE ROTESC FUIOARE VEȘTEDE DE CEAȚĂ”,Strigă-n vene aspre galbenul trădat,Între nopți și zile e un fir de ață,Poate-ntins prea tare, poate prea curbat. „SE ROTESC FUIOARE VEȘTEDE DE CEAȚĂ”,Bruma așteptării mai mușcă dinContinuă lectura „Cristina Serghiescu”

Georgeta Istrate

RUGĂ LA ÎNCEPUT DE AN Mai lasă, Doamne, fulgii de zăpadăPeste durerile noastre să cadă,S-acopere-al pământului destinCu puritatea harului divin! Mai lasă, Doamne, norii să coboarePe-ariditatea inimii ce moareȘi umple iar cu holde roditoareHambarul sufletelor noastre goale! Mai varsă, Doamne, ploaie de speranțăȘi fă să facem rai din viața noastră,Să nu mai fie ură, dușmănie,OContinuă lectura „Georgeta Istrate”

Dragoș Radu

Trezire A izbucnit în mine dragostea de tinefără avertisment și fără vreun semnalnăuc și orb eu patinez pe serpentineiar ingeri beți se zvârcolesc pe-acest fundal Și m-am deschis subit ca lotusul in floaream răbufnit sublim ilogic și bizarde trupul meu firav zidit intr-o tumoaream reușit instantaneu să mă separ Pe cerul tău banal am înfloritContinuă lectura „Dragoș Radu”

Marian Florentin Ursu

ÎNFRIGURARE Te-ndrepţi spre frig, dar frigul vine-ncoace,Trăgând sub el perdele lungi de ploiŞi între noi un clopot loc îşi face,Nedându-ne trăirile napoi E prea târziu ca să mai pleci de-acum,Când au murit cumva în şoaptă merii,Şi plopi se desfrunziră lângă drumÎn bruma dimineţii şi a serii Ştiu iarna care vine pe de rost,Va ninge cosmicContinuă lectura „Marian Florentin Ursu”

Omeoza- o metaforă: Cristina Pasca

Omeoza… o metaforăNe luptăm adesea, poeți fiind, cu anumite bariere lingvistice sau de natură prozodică. Apare ades întrebarea: licență poetică? Sau nu… și iată, mai jos, de ce…Dispunem de niște instrumente extrem de flexibile, folositoare și ingenioase. Cu ajutorul lor putem scrie idei multe, sensuri și gândiri complexe, profunde, în cuvinte puține. Tot cu ajutorulContinuă lectura „Omeoza- o metaforă: Cristina Pasca”

Nicoleta Lupu

Cugetări E- atâta zgomot în această lume,Nici timpul nu mai e ca altădată,Iubirea e acum un fel de-a spune,Prea rar o simt cei care vor s-o-mpartă… Se pierd în nefirescul de iluzii,Și dându-i preț, la rămășag o pun,Când în neștirea plină de confuzii,Nici ei nu cred, atuncea când o spun. Cuvântă fără tact un ,,Continuă lectura „Nicoleta Lupu”