Arhive etichetă:biblioteca revistei

PE CALEGeorgeta Radu Nu mai are lumea chefde nimicul din ogradă,împărțit la colț de stradăde-o momâie unsă șef. Nu-și mai face lumea ghemedin speranțele livratede maimuțele-mpăiatece rezistă peste vreme. Spumuită-i bucuriapusă-n ia cu granate,de suflete vii, curate,ce și-au păzit omenia. Totuși, mergem înainte,cu inima sângerândă,printr-un timp ce stă la pândă,să ne-arunce în morminte… Redactor: MihaelaContinuă lectura „Georgeta Radu”

Suflete sorește soarta, stihuind solare seri… (tautogramă)Violetta Petre Suflete, strivit satanic, sub Siberii stai silit,Să suspini suav sub scaii sinilii…sânge sfințitSinuos se scurge… smoala soarbe sori, spoindSteaua sunetelor surde, strofe, sadic, stihuind. Suflă sunetul sistolic, sugerând surescitări,Sulițe simandicoase se succed supusei stări.Săbii strălucesc, secunde simt seismice sfârșeliSiluite samavolnic sug savante suduieli… Sub sargase satinate sfințiiContinuă lectura „Violetta Petre”

Din ciclul poezii îndrăgostite! NICI IARNA N-ARE OCHII VERZI! Ușile sufletului tău,Au fost mereu deschise larg,Chiar și când eu fugeam spre hău,În loc să urc pe un catarg! Inima ta nu are ușiCi doar ferestre de lumini,Ca eu să îmi găsesc culcuș,Doar n-o să dorm pe la vecini! Ușile sufletului tău,Deschise către răsărit,Mi-au scos dinContinuă lectura „Constantin Mosor”

ELEGIA PRIMULUI VIS Marin RADA Tu nu auzicântecul din livadacu miresme alese,mâna tapăstrează fructulprimului vis,îți scriu din orașulîngropat în poemeîn care o fereastră,spre inima ta,s-a deschis, Chemarea se audeprin piatra sau munțiipe care brazii și-i aparăcu putere de stâncă,în peșteri, sufletul meuscrie pe ziduripoeme,liniștea se cutremurăsub tăcerea adâncă… Tu nu auzicântecul din livadacu miresme alese,mânaContinuă lectura „Marin Rada”

Se aud colinde… Se aud colinde, le auzi mamaie,,,Steaua sus răsare!”… un ecou răsună…Iarăși își dorește Moșul NicolaeDaruri să ne-aducă, să fim împreună. Bună seara, tată! Sărut-mâna, mamă!Mai aprindeți stele, să vedeți ce fac,Să privesc spre Ceruri dacă tot mi-e teamă,În omături dacă știu să mă îmbrac? La mulți ani, iubite! Fi-va sărbătoare!Mi-aș dori, laContinuă lectura „Marilena Răghinaru”

Singur…(Autor: Teodor Dume) mi-am luat singurătatea de mânăși am scos-o puțin la plimbarepe o bancădin parcul de alăturiședea Dumnezeuera frig și purtaun hanorac cu glugăne-am privit ca și cumne-am duce moartea pe umeriapoi a lăcrimatca un copil căruia i se furase mingea atunci mi-am amintit de mamacare îmi spunea că și Dumnezeu plângecând rămâne singurContinuă lectura „Teodor Dume”

Manifest de românCamelia Ștefan Ai îngenuncheat bătrâne dacSă-ți săruți glia străbună.Ai îngenunchiat. Pământul țării dragNu mai știe cum e gustul pâinii. Nu mai cântă păsări în zăvoi,Nu mai sunt nici păsări călătoarePierdem românismul ce mai zace-n în noi,Se taie păduri, se distrug ogoare. Sunt românii astăzi mii peste hotare,Nu‐și mai iubesc țara, plânge țara-n noi!NeContinuă lectura „Camelia Ștefan”

De o vreme De o vreme m-am rupt de durere.Şi am râs. Şi-am strigat. Şi-am cântat.A fost totul în mine-nviere.Răstignirea? – un lucru uitat. Am pornit alergând lângă viaţăîntr-un iureş atât de firescşi am strâns-o cu patimă-n braţeşi i-am spus cât de mult o iubesc. De atunci locuiesc în luminăşi mă bucur că inima meadeContinuă lectura „Anatol Covalli”

CINE PE CINE PĂCĂLEȘTE, OARE?!Georgeta Radu N-am să mai joc la poker sentimente,nu-mi dau puterea pe o sărutarede Iudă, ‘n ambalaje-obediente,ce trage cacealma, fără-ncetare. Îmi apăr inima de suferințăși îmi păstrez simțirile curate,că-n alte dăți am fost în neputințăși-am păgubit întru credulitate. De playeri e inflație în lumeși podu-i plin de suflete pierdute,care, la nesfârșit,Continuă lectura „Georgeta Radu”

Apusuri de toamnă( autor, Lidia Stoia) Uşurel, neanunțat, se-ntări-n suflări un vânt, înhăitat cu de-cu-seară, înnădind cețuri prin ramuri, peste-o lume supărată, mult mai rece decât ieri,zorindu-i zilei înserarea, aciuindu-se pribeag… venit zurliu, de nicăieri… c-opoftă mare ca să bată, şuierat şi desuet, tot ce îi cade dinainte… în urma luilăsând pârlite, câmpuri, văi, pădureaContinuă lectura „Stoia Lidia”